|
|
||
|
Vezi și:STRICAT,
STRICA,
STRICĂCIUNE,
CALIMERA,
STRICARE,
ZBÂRLI,
SCOROJI,
ÎNCINGE,
JIGĂRI,
PUTREZI,
UZA
... Mai multe din DEX...
(SE) STRICA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) STRICARezultatele 1 - 10 din aproximativ 363 pentru (SE) STRICA. Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor pol ... Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privinţa drepturilor politice ce se cereau a se da evreilor Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor politice ce se cereau a se da evreilor de Dimitrie Bolintineanu În Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 37-38. În Eumenidele sau Satire Politice. Jurnal în versuri. I ... părți Și le stric la havre și le ard la cărți. Bre! Credeți voi poate ca s-aveți în har Politice drepturi printr-un harmazar, Se fiți bei acolo cum nu s-a văzut Și aceste toate pentru-un împrumut! Dar se poate-acolo drepturi s-aveți voi Când aceste drepturi nu le-avem nici noi? Voi la țara-aceea încă mai aveți Havre și cu dânșii ... Tot atât ar fi să chemăm Pe moscovi și țara placintă s-o dăm! Musulmanii și vlahii nu sunt cilibii, Cu prețul a se vinde către iandii! Iată ce îți zicem, o, mare vechil, În mehtupul nostru și-n al nostru stil. Și dacă în țară ți-am zis ... Ion Luca Caragiale - Proces-verbal ... nevoind să considere absolut nimic. Considerând că domnișoara Lucreția Ionescu pretinde că este în dreptul său deoarece în virtutea contractului cu timbru în regulă, când se știa că are domiciliu, neașteptându-se nicidecum, căci nu a avut măcar cea mai mică somațiune iar biletul de închiriat a fost pus ilegal și de aceea ... datoria de 22 de franci nu intra la socoteala chiriei pentru că este bani împrumutați din mână, fiind prin urmare altă chestiune, și soba nu se putea strica, fiindcă a fost vară, și astfel nu voiește a evacua, deși sus-disul propietar i-a dat mobilele afară ... d-șoara Matilda Popescu reclamă să intre imediat în casă neputând sta cu mobila d-sale expusă la intemperii, deoarece vremea amenință a se strica și începând să pice poate să i-o ude, și se păteadă fiind pluș de coloare delicată, și deoarece a părăsit orice alt domiciliu știind că a dat arvună de cincideci de ... Ionescu cu matușa sa d-na Aneta Ionescu la No. 13 bis, iar d-ra Matilda Popescu cu mama sa d-na Ghioala Popescu să ... Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect ... care-l smulsese din mâinile turcilor; această mănăstire fu asemene menită să slujească de lăcaș rămășițelor muritoare ale eroului. Când, dar, veni vremea ca să se aleagă locul unde era să se înalțe această frumoasă zidire, Ștefan cel Mare se sui pe vârful unui munte ce este lângă mănăstire, împreună cu doi copii din casă și cu vătavul lor, poruncindu-le să tragă fieștecare din ... într-un delușel ce se cheamă până astăzi Sion și este lângă mănăstire. Acolo, după porunca domnului, se făcu o bisericuță de lemn, care, risipindu-se, în locul ei se așeză un stâlp de piatră spre aducere aminte. Săgeata al doelui copil din casă căzând într-o întindere mai dreaptă, la locul acela tocmai se ... i slujise de plan, împreună cu un pahar de iaspis din care domnul obicinuia să beie apă în vremea războaielor. Acel arc, care, zice Neculce, se trăgea cu vârtej și prin urmare era o arquebuse , cum o numesc franțujii, se păstră în visteria mănăstirii până în vremile lui Constantin Cantemir v.v., tatăl domnului Dimitrie Cantemir, care hainându-se, cum se ... Ion Luca Caragiale - Lache și Mache ... după o săptămână de la luarea lefii. Și cine și-ar închipui că această inestricabilă armonie a lor era cât p-aci să se strice odată. Lache era înamorat și își făcea curtea în mahalaua depărtată a slăbiciunii sale, însoțit de Mache. Persoana — din greșală, desigur ... dă omului orice triumf de care el nu era sigur. Figura adresantului era radioasă, a lui Lache lugubră: pentru întâia oară de când se cunoșteau, cele două chipuri avură două deosebite feluri de expresie — și ce deosebire fatală! De aci, urmă grozavul fenomen al rupturei prieteșugului lor. În ... și cu glasul înecat: „De unde pot pentru ca să știu eu?... Nu știu!" Pentru a o suta oară era să i se adreseze aceeași întrebare, la care probabil el ar fi răspuns cu aceleași amare cuvinte, când Mache, plouat ca un cotoi aventurier, intră în cafenea: nu ... sferturi! Aceea ce se petrecu în momentul acela între ei nu se poate scrie cu nici un fel de condei. Amândoi cu lacrimi în ochi se repeziră în brațe unul la altul cum Nicolae Gane - Astronomul și doftorul ... său. Ei se culcară deci afară. Vremea era bună de cu sară; stelele sclipeau nenumărate pe ceri, dar într-un târziu pe la cântatul cucoșului se stârni deodată un vânt din crivăț, căptușit cu lapoviță, încât învățații călători se treziră din somn degerați ca vai de ei. În zadar se învăleau ei cu mantalele prin care ploaia străbătea drept dragul; în zadar se adăposteau sub streașină, în dosul casei, după poiată, vântul îi învăluia din toate părțile și-i ardea la inimă. — Să batem la ușă să ... va deschide, răspunse doftorul, nu știi că ei sunt morți înlăuntru? — Ai dreptate, nu mă gândisem la aceasta. Dar iată că un zgomot neașteptat se aude înlăuntrul casei; ușa scârțâie în țâțâni, se descihde, și Niță, în cămeșă, cu capul gol și desculț, se înfățișează străinilor care se uitau la dânsul spărieți ca la ducă-se pe pustii. — Intrați în casă, zise el, nu v-am spus c-o să vremuiască? de ce nu m-ați ascultat. Se vede că boala încă n-a făcut «criză», gândi în sine doftorul. Ei intrară înlăuntru, se Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului ... fie muncă și pedeapsă, ce mare facere de bine și mare dobândă. Pentru căci de n-ar fi hotărât Dumnezeu moartea la om era să se facă răotatea nemoartă și păcatul necurmat. Și pentru aceasta zice Sfânta Scriptură și acum ca nu cumva să întinză mâna sa și va lua din ... în păcatul neascultării l-au oprit Dumnezeu să nu carea cumva să mănânce și din lemnul vieții și va trăi în vĂ©ci și să se facă răutatea nemoartă și va rămânea omul cu păcatul fărde moarte. Și apoi ce altă nevoe mai rea și mai cumplită ar fi putut fi ... decât aceasta? Drept acĂ©ia, mare folos și mare dar și milostivnică vindecare s-au dat omului de la Dumnezeu, ca să moară și să se strice acest trup al păcatului și să înviiaze la înviiarea cea de obște alt trup, duhovnicesc, fărde stricăciune și fărde moarte; că mare dobândă să ... pământ ca o haină vĂ©che și stricată. Și acest fericit răposat, fratele nostru (cutarele) s-au dezbrăcat, zic, de trupul acesta, pentru ca să se îmbrace cu altul, fără de stricăciune, au lăsat lăcașul cel pământesc pentru ca să câștige alt lăcaș, în ceriuri, precum mărturisĂ©ște fericitul Pavel, zicând ... Ștefan Octavian Iosif - Pasteluri (Iosif) ... Iosif Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I E secetă, și de căldură Pe cîmp porumbul se usucă, Mor vitele în bătătură, Și norii vin... ca să se ducă... Prin sat aleargă paparude, Țăranca apă le azvîrle : Își scutur pletele lor ude Și-s goale ca niște șopîrle... Țăranii-n cîrciumă s-adună ... turmă, Tînguitor talanga sună — Ciobanul a rămas în urmă, Cu cotul rezemat în bîtă, El cată dus în depărtare. Dar seceta posomorîtă Se-ntinde fără de hotare... II Prin sat aleargă paparude Și se-nvîrtesc în danț vioaie : Își scutur' pletele lor ude, Cîntînd descîntece de ploaie. Un uliu sus, deasupra noastră, Din aripi bate ostenit, Pierdut în liniștea ... Țigani cu șatra — ce mai vrei ? În car, sub rogojina spartă, Fumează, cîntă, rîd femei... O droaie de copii în zdrențe Fac roată și se bat, și sar... Dulăi bătrîni, cu limba scoasă, Merg serioși pe lîngă car... Se depărtează caravana... De praf, abia o mai zăresc... Cîmpia ațipește iarăși, Doar greierii mai țîrîiesc... IV Printre mii de șatre albe Vezi fanare în amurg ... ... Constantin Stamati - Prieteșugul cânesc ... Constantin Stamati - Prieteşugul cânesc Prieteșugul cânesc de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Sub fereastră la bucătărie, Roșca și cu Tarca la soare se culcase, Măcar că după datorie Ei nu trebuia să lase Poarta făr’ de păzitor. Dar fiindcă atuncea se săturase, Și era politicoși cu oricare trecător, Ziua nu iubea să hămăiască, Iar noaptea să nu se odihnească. Deci începu între dânșii să judece, să vorbească De unirea cea frățească... De soarta lor cea câinească Și, în sfârșit, de prieteșug. “Ah ... — Decât doi prieteni buni și fără de vicleșug? Căci a lor inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede măcar numai o minută, În ochi dulce i se uită, Și nici că se alinează Până când nu-i ușurează Soarta ce îl împilează! O așa fel de unire de-am avea noi amândoi, Atunci, Roșcuță amate, pentru noi ... fim spre pilda oamenilor pe pământ, Și dă-mi laba!â€� “Na-ți-o, frate!â€� Deci îndată apucând Unul pe altul să strângă, ... Ivan Andreievici Krâlov - Prieteșugul cânesc ... Ivan Andreievici Krâlov - Prieteşugul cânesc Prieteșugul cânesc de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Sub fereastră la bucătărie, Roșca și cu Tarca la soare se culcase, Măcar că după datorie Ei nu trebuia să lase Poarta făr’ de păzitor. Dar fiindcă atuncea se săturase, Și era politicoși cu oricare trecător, Ziua nu iubea să hămăiască, Iar noaptea să nu se odihnească. Deci începu între dânșii să judece, să vorbească De unirea cea frățească... De soarta lor cea câinească Și, în sfârșit, de prieteșug. “Ah ... — Decât doi prieteni buni și fără de vicleșug? Căci a lor inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede măcar numai o minută, În ochi dulce i se uită, Și nici că se alinează Până când nu-i ușurează Soarta ce îl împilează! O așa fel de unire de-am avea noi amândoi, Atunci, Roșcuță amate, pentru noi ... fim spre pilda oamenilor pe pământ, Și dă-mi laba!â€� “Na-ți-o, frate!â€� Deci îndată apucând Unul pe altul să strângă, ... Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției ... în munca iadului și în desfătarea raiului, a fi cuvios și necuvios, una și alta de la minte se trage, dacă nu va strica-o omul cu fel de fel de păcate și mai ales cu beția. Patima beției nespus vatămă și sufletul și trupul, iar împreună cu trupul ... răutăților. Dumnezeu ne spune în Sfânta Scriptură nouă, că diavolul ca un leu umblă răcnind, căutând pe cine să-l apuce (l Petr. 5, 8). Se mai aud unii vorbind, că prin băutură se fac multe lucruri bune. Spune-mi, creștinule, cel ce vorbești așa, ce bunătate se face prin beție? Unde zice Sf. Scriptură, că prin beție să se poată face ceva bun? Sau pe mintea noastră cea întunecată cu beția o punem în loc de Scriptură? De multe ori se vede că dreptatea prin cinstea paharelor se calcă de cei lacomi la băutură; iar nedreptatea se îndreptează și se dezvinovățește. Cei mulți, văzând că nedreptatea sporește și se apără din pricina beției, iar dreptatea se calcă, se strâmtorește, se defaimă,— se ... Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni ... a pornit mire vine la o casă și face întrebări despre fată, cum este ea, câtă zestre are și altele. Apoi, împreună cu starostele, se duce la fata cu care vrea să se căsătorească. Dac-au intrat în casă, fata se duce de se împodobește și, venind, sărută mâna la toți cei bătrâni, iar cu flăcăul dă mâna. Cineva din bătrâni îi scoate pe dânsa și pe mire în ... acolo mai vorbesc. Dacă se plac unul la altul, apoi spun la bătrâni că se plac, iar dacă nu, apoi vorba se sfârșește și nunta se strică. Logodna se face tot atuncea astfel: mireasa și mirele își schimbă inelele și mireasa îi dă mirelui o șalincă, iar el ei, de obicei, 3 ruble. După ... în cale (se învoiesc) și-i văd gospodăria mirelui. Părinții mirelui și ai miresei trebuie să spuie care ce dă la fiii lor. Asta și se numește ,,răspuns". La răspuns, neapărat sunt de fața vreo câteva rude de ale mirelui și ale miresei. Ele se pun ca martori ale celor petrecute în casa mirelui. Tot atunci se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (SE) STRICARezultatele 1 - 10 din aproximativ 80 pentru (SE) STRICA. ... a luat robia roabă, și a dat daruri oamenilor.`` 9 Și acest: ,,S`a suit``, ce însemnează decît că înainte Se pogorîse în părțile mai de jos ale pămîntului? 10 Cel ce S`a pogorît, este acelaș cu cel ce s`a suit ... El tot trupul, bine închegat și strîns legat, prin ceiace dă fiecare încheitură, își primește creșterea, potrivit cu lucrarea fiecărei părți în măsura ei, și se zidește în dragoste. 17 Iată dar ce vă spun și mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiți cum trăiesc păgînii, în deșertăciunea gîndurilor lor ... care este în Isus, ați fost învățați, 22 cu privire la felul vostru de viață din trecut, să vă desbrăcați de omul cel vechi care se strică după poftele înșelătoare; 23 și să vă înoiți în duhul minții voastre, 24 și să vă îmbrăcați în omul cel nou, făcut după chipul ... ... 11 Eclesiastul Capitol 12 1 Dar adu-ți aminte de Făcătorul tău în zilele tinereței tale, pînă nu vin zilele cele rele și pînă nu se apropie anii, cînd vei zice: ,,Nu găsesc nici o plăcere în ei``; 2 pînă nu se întunecă soarele, și lumina, luna și stelele, și pînă nu se întorc norii îndată după ploaie; 3 pînă nu încep să tremure paznicii casei (mînile), și să se încovoaie cele tari (picioarele); pînă nu se opresc ceice macină (dinții), căci s`au împuținat; pînă nu se întunecă ceice se uită pe ferestre (ochii); 4 pînă nu se închid cele două uși dinspre uliță (buzele), cînd uruitul morii slăbește, te scoli la ciripitul unei pasări, glasul tuturor cîntărețelor se aude înăbușit, 5 te temi de orice înălțime, și te sperii pe drum; pînă nu înflorește migdalul cu peri albi, și de abea se tîrăște lăcusta, pînă nu-ți trec poftele, căci omul merge spre casa lui cea vecinică, și bocitorii cutreieră ulițele; 6 pînă nu se rupe funia de argint, pînă nu se sfarmă vasul de aur, pînă nu se sparge găleata la izvor, și pînă nu se strică roata dela fîntînă; 7 pînă nu se întoarce țărîna în pămînt ... 18 Cînd le ridica Domnul judecători, Domnul era cu judecătorul, și -i izbăvea din mîna vrăjmașilor lor în tot timpul vieții judecătorului, căci Domnului I se făcea milă de suspinurile scoase de ei împotriva celor ce -i apăsau și -i chinuiau. 19 Dar, după moartea judecătorului, se stricau din nou, mai mult decît părinții lor, ducîndu-se după alți dumnezei, ca să le slujească și să se închine înaintea lor, și stăruiau în această purtare și împetrire. 20 Atunci Domnul S`a aprins de mînie împotriva lui Israel, și a ... ... ca să răscumpere? Sau n`am Eu destulă putere ca să izbăvesc? Cu mustrarea Mea, Eu usuc marea, și prefac rîurile în pustie; peștii lor se strică, din lipsă de apă, și pier de sete! 3 Îmbrac cerurile cu negura de jale, și le învelesc cu un sac.`` 4 ,,Domnul Dumnezeu ... Mea? Să ne înfățișăm împreună!` ,Cine este protivnicul Meu? Să înainteze spre Mine!` 9 Iată, Domnul Dumnezeu Mă ajută: cine Mă va osîndi? Într`adevăr, se prefac cu toții în zdrențe ca o haină: molia îi va mînca. 10 Cine dintre voi se teme de Domnul, să asculte glasul Robului Său! Cine umblă în întunerec și n`are lumină, să se încreadă în Numele Domnului, și să se bizuie pe Dumnezeul lui! 11 Iar voi toți, cari aprindeți focul, și puneți tăciuni pe el, umblați în lumina focului vostru și în tăciunii pe ... ... curată. 3 Dar mă tem ca, după cum șarpele a amăgit pe Eva cu șiretlicul lui, tot așa și gîndurile voastre să nu se strice dela curăția și credincioșia care este față de Hristos. 4 În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus pe care noi ... lucra astfel, pentru ca să tai orice prilej celor ce caută un prilej, ca să poată fi găsiți deopotrivă cu mine în lucrurile cu cari se laudă. 13 Oamenii aceștia sînt niște apostoli mincinoși, niște lucrători înșelători, cari se prefac în apostoli ai lui Hristos. 14 Și nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină. 15 Nu este mare lucru dar, dacă și slujitorii lui se prefac în slujitori ai neprihănirii. Sfîrșitul lor va fi după faptele lor. 16 Iarăș spun: să nu mă creadă nimeni nebun. Sau altmintrelea, suferiți-mă ... spun în această îndrăsneală, ca să mă laud, nu spun după Domnul, ci ca și cum aș spune din nebunie. 18 De vreme ce mulți se laudă după firea pămîntească, mă voi lăuda și eu. 19 Doar voi suferiți cu plăcere pe nebuni, voi, cari sînteți înțelepți! 20 Dacă vă robește ... ... vor zice: ,,Unde este făgăduința venirii Lui? Căci de cînd au adormit părinții noștri, toate rămîn așa cum erau dela începutul zidirii!`` 5 Căci înadins se fac că nu știu că odinioară erau ceruri și un pămînt scos prin Cuvîntul lui Dumnezeu din apă și cu ajutorul apei, 6 și că ... ci toți să vină la pocăință. 10 Ziua Domnului însă va veni ca un hoț. În ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet, trupurile cerești se vor topi de mare căldură, și pămîntul, cu tot ce este pe el, va arde. 11 Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiți voi, printr`o purtare sfîntă și evlavioasă, 12 așteptînd și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în ... ... au perit, dar n`a perit nici o vită din turmele copiilor lui Israel. 7 Faraon a trimes să vadă ce se întîmplase: și iată că nici o vită din turmele lui Israel nu pierise. Dar inima lui Faraon s`a împietrit, și n`a ... lui Moise și lui Aaron: ,,Umpleți-vă mînile cu cenușă din cuptor, și Moise s`o arunce spre cer, subt ochii lui Faraon. 9 Ea se va preface într`o țărînă, care va acoperi toată țara Egiptului; și va da naștere, în toată țara Egiptului, pe oameni și pe dobitoace, la ... piatră, de cădea foc pe pămînt. Domnul a făcut să bată piatra peste țara Egiptului. 24 A bătut piatra, și focul se amesteca cu piatra; piatra era așa de mare încît nu mai bătuse piatră ca aceea în toată țara Egiptului de cînd este el locuit de ... că al Domnului este pămîntul! 30 Dar știu că tu și slujitorii tăi tot nu vă veți teme de Domnul Dumnezeu.`` 31 Inul și orzul se prăpădiseră, pentrucă orzul tocmai dăduse în spic, iar inul era în floare; 32 grîul și ovăzul nu ... ... Cîntarul și cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutățile de cîntărit sînt lucrarea Lui. - 12 Împăraților le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întărește un scaun de domnie. - 13 Buzele neprihănite sînt plăcute împăraților, și ei iubesc pe celce vorbește cu neprihănire. - 14 Mînia împăratului este un vestitor ... decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîștigarea priceperii decît a argintului! - 17 Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela își păzește sufletul, care veghează asupra căii sale. - 18 Mîndria merge înaintea pieirii, și trufia merge înainte căderii. - 19 Mai bine ... de viață pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. - 23 Cine are o inimă înțeleaptă, își arată înțelepciunea cînd vorbește, și mereu se văd învățături noi pe buzele lui. - 24 Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, și sănătoase pentru oase. - 25 Multe căi ... buni prieteni. - 29 Omul asupritor amăgește pe aproapele său, și -l duce pe o cale, care nu este bună. - 30 Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-și mușcă buzele, a și săvîrșit răul. - 31 Perii albi sînt o cunună de cinste, ea ... ... 1 Iotam avea douăzeci și cinci de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit șasesprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ierușa, fata lui Țadoc. 2 El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său Ozia. Numai că n ... ... zgura din argint, și argintarul va face din el un vas ales. 5 Scoate și pe cel rău dinaintea împăratului, și scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. - 6 Nu te făli înaintea împăratului, și nu lua locul celor mari; 7 căci este mai bine să ți se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ți -l văd ochii. - 8 Nu te grăbi să te iei la ... pe față taina altuia, 10 ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de rușine, și să-ți iasă nume rău care să nu se mai șteargă. - 11 Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca niște mere de aur într`un coșuleț de argint. - 12 Ca o verigă de ... un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său. 14 Ca norii și vîntul fără ploaie, așa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. - 15 Prin răbdare se înduplecă un voivod, și o limbă dulce poate zdrobi oase. 16 Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îți ajunge, ca să nu ... ... ... vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul și pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile. 19 Așa că, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, și va învăța pe oameni așa, va fi chemat cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oricine ... a zis celor din vechime: ,Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea supt pedeapsa judecății.` 22 Dar Eu vă spun că ori și cine se mînie pe fratele său, va cădea supt pedeapsa judecății; și oricine va zice fratelui său: ,Prostule!` va cădea supt pedeapsa Soborului; iar oricine -i va ... bănuț.`` 27 Ați auzit că s`a zis celor din vechime: ,,Să nu preacurvești.`` 28 Dar Eu vă spun că ori și cine se uită la o femeie, ca s`o poftească, a și preacurvit cu ea în inima lui. 29 Dacă deci ochiul tău cel drept ... Să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci, oricui te lovește peste obrazul drept, întoarce -i și pe celalt. 40 Orișicui vrea să se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) STRICARezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru (SE) STRICA. ... oameni ) Certat , mâniat , supărat ( cu cineva ) . 7. ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Decăzut moralicește ; corupt , desfrânat , depravat . - STRICÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) strica . - V. strica ... STRICÁ , stric , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) transforma din bun în rău ; a ( se ) deteriora , a ( se ) degrada ; a ( se ) defecta . 2. Tranz . ( Pop . ) A sfărâma învelișul tare al unui lucru ( pentru a scoate și a folosi conținutul ) ; a ... lipsuri ; a vătăma . 5. Tranz . A împiedica buna desfășurare a unei acțiuni , a unei stări ; a se pune de - a curmezișul , a tulbura , a zădărnici . 6. Tranz . A influența pe cineva în rău ; a ... a corupe . 7. Tranz . A face ceva greșit , cum nu trebuie . 8. Tranz . și refl . A ( se ) dărâma , a ( se ) nărui , a ( se ) distruge ( o construcție , o așezare etc . omenească ) . 9. Refl . și tranz . A rupe sau a determina ruperea legăturilor de prietenie sau ... ... STRICĂCIÚNE , stricăciuni , s . f . 1. Faptul de a ( se ) strica ; ( concr . ) ceea ce este stricat , deteriorat ; pagubă produsă de ceea ce s - a stricat , s - a deteriorat , s - a distrus ... ... CALIMÉRA s . f . art . ( Fam . ; în expr . ) A se schimba calimera = a se schimba situația . A ( se ) strica calimera = a ( se ) strica ... STRICÁRE , stricări , s . f . Acțiunea de a ( se ) strica și rezultatul ei . - V. strica ... ZBÂRLÍ , zbârlesc , vb . IV . 1. Refl . ( Despre păr , blană , pene etc . ; la pers . 3 ) A se ridica ( sau a da impresia că se ridică ) în sus ( de spaimă , de mânie etc . ) ; a se amesteca dezordonat , a se încâlci . 2. Tranz . A răscoli ; a agita ( suprafața unei ape ) . 3. Refl . Fig . ( Despre ființe ) A se supăra , a se mânia , a se zborși . 4. Refl . Fig . ( Despre vreme ; la pers . 3 ) A se strica , a se ... SCOROJÍ , scorojésc , vb . IV . Refl . ( Mai ales la pers . 3 ) 1. ( Despre lemn , piele , hârtie sau obiecte făcute din ele ) A se usca foarte tare , a se deteriora , a se strica ( la suprafață ) deformându - se , cojindu - se . 2. ( Despre vopsele , tencuieli și despre obiectele pe care sunt aplicate ) A se degrada ( la suprafață ) prin umflare , cojire etc . din cauza condițiilor de mediu ; a se coșcovi , a se coji , a se burduși . 3. ( Despre pielea corpului unor ființe ) A se coji , a se descuama ; a se zbârci , a se ... ÎNCÍNGE^2 , încíng , vb . III . 1. Tranz . și refl . A ( se ) înfășura peste mijloc cu o cingătoare , un brâu etc . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) prinde o armă de mijlocul corpului ( eu o ... împresura . [ Perf . s . încinsei , part . încins ] ÎNCÍNGE^1 , încíng , vb . III . 1. Refl . ( Despre foc ) A arde cu flacără mare , a se aprinde bine . 2. Refl . și tranz . A ( se ) înfierbânta , a ( se ) încălzi tare . 3. Refl . ( Despre fân , cereale , făină etc . ) A începe să se altereze prin fermentare ; a se strica ; a se ... JIGĂRÍ , jigăresc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) 1. A - și pierde vlaga ; a slăbi ; a se sfriji . 2. A se degrada , a se strica , a se jerpeli , a se ... PUTREZÍ , putrezesc , vb . IV . 1. Intranz . și refl . ( Despre materii organice ) A se descompune treptat sub influența bacteriilor de putrefacție ; a se altera , a se strica , a se putregăi , a se putrefia . 2. Intranz . Fig . A sta mult timp într - un loc sau într - un post , fără perspectiva unei schimbări ; a stagna ... ... UZÁ , uzez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) degrada , a ( se ) deteriora , a ( se ) strica , a ( se ) toci ( prin întrebuințare îndelungată ) . 2. Intranz . A face uz de . . . ; a se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||