|
|
||
|
Vezi și:ROȘU
... Mai multe din DEX...
BUN CĂLĂREȚ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BUN CĂLĂREȚRezultatele 1 - 10 din aproximativ 90 pentru BUN CĂLĂREȚ. Alecu Donici - Calul și călărețul ... Alecu Donici - Calul şi călăreţul Calul și călărețul de Alecu Donici Un vrednic călăreț Avea un cal prea blând și bine învățat; Iar singur el semeț Și despre cal încredințat, Au vrut să facă o cercare: Ca fără frâu ... are frâu strunit, Au prins a mai juca, a merge mai ușor. Apoi, luându-și vânt, Sărea, zvârlea fugând, Încât pe călăreț l-au trântit el jos, Iar singur au plecat la fugă mai vârtos Pe văi, pe dealuri, prin ponoare Și, dând de-o râpă mare ... au zis: Sărmane cal, prea cruda ta pieire Eu însumi ți-am gătit. Tu sub povățuire A frâului strunit, Erai prea blând și bun și nici nu mă trânteai, Nici capul nu-ți rupeai. Și slobozenia cât e de desfătată, Dar când la un norod nu are A ... Nicolae Gane - Domnița Ruxandra ... bisericii, domnul descălecă, și la ușă fu întâmpinat de norod și de mitropolitul țării cu crucea în mâini. El sărută crucea, spuse norodului un cuvânt bun, apoi intră în biserică și se așeză în strana domnească, care era mai înaltă decât celelalte, lucrată în săpături poleite și împodobită cu armele țării ... el înfipse pintenii în coastele fugarului care plecă ca săgeata zburând peste dihănii, iar acestea, de câte ori în turbăciunea lor se prea apropiau de călăreț, întâlneau gloanțele lui și copitele fugarului. Până-n ziuă se prelungi grozava luptă cu turma lupilor flămânzi ce goneau prada cu spume la gură, când ... câmpiile Ucrainei, Crimeei, Bugeacului în voia lui Timuș. Cazacii îl ascultau ca pe un Dumnezeu; și, în adevăr, că dintre toți el era cel mai bun călăreț, cel mai ghibaci pușcaș, cel mai ascuțit la minte și mai oțelit la inimă. Faima îl boteză cu numele de viteaz. La vocea lui Timuș ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce ... închine și ne zise: - Batiușca Kneaz greșise... votca... greșise! - Știi bine că greșise, Lomiliev? - Da, da, știu bine... și a fost așa de bun, că a dat nevestii cazacului cinci sute de ruble... cinci sute! Cănd ne întorceam în oraș, amicul meu îmi zise: - Sunt convins că ... ... soarelui, păsările primăverii se-ngână și care de care se-ntrec în feluri de glasuri. - Da-ncotro, -ncotro, flăcăule? întreabă cineva din urmă pe tânărul călăreț. Acesta întoarce capul. Din urmă îl ajunge un alt călăreț. De unde a răsărit omul acesta? fiindcă, tot drumul, tânărul, măcar că și-a întors privirile de multe ori pe calea ... atârnă de gâtul cailor trăistile cu grăunțe, se așează la o masă. Negustorul scoate din geanta lui un șip cu rachiu și cinstește pe tânărul... Bun rachiu!... O căldură plăcută cuprinde măruntaiele, și ce poftă de mâncare!... Mâncarea e bună și vinul e și mai bun... Negustorul bea și-mbie pe tânăr, și tânărul voinic, se ține bine: pahar la pahar și dușcă la dușcă... Încet-încet, tovaroșii s-au înfierbântat ... de câștigat: orzarii sunt și mai buni de iubit - joacă și prost și gros. - Hai, scoală! Între orzari, cine să fie? - Neica Dincă, unchiul, frate bun cu taica flăcăului nostru. Nu stau mult la vorbă ca să înțeleagă unchiul de unde vine și unde se duce tânărul. Vine de acasă și ... ... ... întâmplarea aceasta nu putea veni așa, din senin. Să-l fi lovit cineva nu, nici nu era atins... Să-l fi otrăvit? Hm! cine? Om bun, prea bun încă, darnic, omenos în toate întreprinderile, cine ar fi putut avea un gând pizmaș asupra lui? Totuși, ziceau oamenii, ceva-ceva trebuie să fi fost ... sălbatică, înădușind celelate buruieni, în tot cuprinsul pustiu al ogrăzii cu gardurile putrezite. Mult s-au mai mirat oamenii când, într-o bună zi, un călăreț cu o căciulă țuguiată, spătos, că te mirai cum de nu deșăla căluțul mic ce-l aducea în buiestru, se sui dintr-o întinsoare în ... Vasile Alecsandri - Iașii în 1844 ... să urmez după placul meu și să mă rătăcesc pe unde m-a duce condeiul. La aceasta mi-i zice poate că un bun călăreț trebuie să știe a stăpâni zburdările calului său; dar oi răspunde și eu că din toate lighioanele lumii, condeiul este cel mai greu ... Johann Wolfgang von Goethe - Cântec de nuntă (Goethe) Johann Wolfgang von Goethe - Cântec de nuntă (Goethe) Cântec de nuntă de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Mihai Eminescu Hochzeitlied de Goethe Povestim și cântăm de-acel conte cu drag Ce-odat locuit-a castelul, Azi când un nepot al fericelui moșneag Îl face pe însurățelul. Fusese acela în sfântul război, C-onoare luptase pin multe nevoi; De pe cal când se dete întors înapoi Găsi cetățuia lui susă Â Dar slugile, averile dusă. Acum, conțișorule, acasă că-mi ești... Dar afli mai rău cele toate, Căci vânturile trec neoprit prin ferești Și vin prin odăile toate. În noaptea de toamnă ce-ar fi de făcut? Ah! multe de-aceste mai rău le-am trecut. Vede-se-va mâne ce-ar mai fi de făcut. Deci iute, în luna bălaie, În vechiul crevat și în paie. Și cum el de voie-i așa ațipea, Sub pat se mișca ceva pare. Guzanul foșnească oricât și va vrea... De-ar avea vo fărmioară, cum n-are! Dar iute!-un pitic se arată deodat C-a lampei lumină el e spițelat. Cu mutra lui gravă de-orator încercat La picioarele contelui vine, Ce nu doarme, să doarmă ... Mihai Eminescu - Cântec de nuntă (Goethe) Mihai Eminescu - Cântec de nuntă (Goethe) Cântec de nuntă de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Mihai Eminescu Hochzeitlied de Goethe Povestim și cântăm de-acel conte cu drag Ce-odat locuit-a castelul, Azi când un nepot al fericelui moșneag Îl face pe însurățelul. Fusese acela în sfântul război, C-onoare luptase pin multe nevoi; De pe cal când se dete întors înapoi Găsi cetățuia lui susă Â Dar slugile, averile dusă. Acum, conțișorule, acasă că-mi ești... Dar afli mai rău cele toate, Căci vânturile trec neoprit prin ferești Și vin prin odăile toate. În noaptea de toamnă ce-ar fi de făcut? Ah! multe de-aceste mai rău le-am trecut. Vede-se-va mâne ce-ar mai fi de făcut. Deci iute, în luna bălaie, În vechiul crevat și în paie. Și cum el de voie-i așa ațipea, Sub pat se mișca ceva pare. Guzanul foșnească oricât și va vrea... De-ar avea vo fărmioară, cum n-are! Dar iute!-un pitic se arată deodat C-a lampei lumină el e spițelat. Cu mutra lui gravă de-orator încercat La picioarele contelui vine, Ce nu doarme, să doarmă voire-ar! ... Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848 ... serios toate opiniile, cumpăni toate planurile, apoi, luând cuvântul, zise cu un accent turcesc destul de comic: -- Boieri, dumneavoastră! Să mergem la pod, la Răpciune, bun este; ama dacă dușmanul trece Bistrița pe aiurea și ne înconjură pe la spate, noi ne găsim deodată între foc și apă, și asta rău ... este, ama dacă dușmanul dă foc pădurii, noi suntem fripți, și asta rău este!... să stăm aici pe loc închiși în curte, pe vârful piscului, bun este, ama la război omul se-nfierbântă, are sete, trebuie apă la dânsul. Aici apă nu-i! cișmea nu-i! aici apă se aduce cu ... ... unde-o fi? Dar mâine va veni! Știu eu, Că-mi spune inima! Și-al meu, Al meu de-acum în veci va fi; Ce bun e Dumnezeu! Tu, vânt de seară,-n calea ta Nu l-ai văzut venind cumva? Și nici tu, nor, nu l-ai văzut Prin multe ... valuri după val Năvalnic tropotit de cal! Și sună văile-ndrăzneț, O, ăsta e voinic drumeț! Și-n zarea lunei vezi pe mal Un tânăr călăreț? Ochi dragi, de-atâta timp pustii! Mi-ai zis plecând: aici să fii, Și-aici, aici tu mă găsești! Dar uite, obosit ce ești! Știam ... de-atunci? O, cum s-adun În vorbe-atâta gând pribeag, Și cum să-ncep... O, dă-mi toiag! O, cât ești de frumos și bun Și cât îmi ești de drag! Dar n-a venit!... Și ea cu zor Oprea din drum pe călător, Râzând cu hohot îi ... Ion Luca Caragiale - Boborul Boborul de Ion Luca Caragiale Apărut în 1896 În secolul nostru s-a născut și s-a sfârșit un stat foarte interesant, pe care nu-i este permis unui istoric conștiincios să-l piarză din vedere. Voi să vorbesc despre Republica de la Ploești, un stat care, deși a durat numai vreo cinsprezece ore, a marcat desigur o pagină celebră în istoria contemporană. Născută din, prin și pentru popor, pe la două ceasuri în dimineața zilei de 8 august 1870, tânăra republică a fost sugrumată în aceeași zi pe la ceasurile patru după-amiazi. Nu face nimica! mărirea și importanța statelor nu se judecă după extensiunea și durata lor, ci după rolul mai mult sau mai puțin strălucit pe care l-au jucat în complexul universal. Cadrul meu e prea strâmt ca să pot închide într-însul istoria generală a veselei republice podgorene. Voiesc numai să contribuiesc și eu la consemnarea materialului necesar unui viitor istoric; și sunt autorizat a o face - eu am fost cetățean al acelei republice. Am asistat la mărirea și decadența ei, și nu în calitate de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru BUN CĂLĂREȚRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru BUN CĂLĂREȚ. 2 Imparati Capitol 7 2 Imparati 6 2 Imparati Capitol 7 1 Elisei a zis: ,,Ascultați cuvîntul Domnului! Așa vorbește Domnul: ,,Mîne, la ceasul acesta, se va vinde la poarta Samariei o măsuță de floare de făină cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu.`` 2 Călărețul pe brațul căruia se rezema împăratul a răspuns omului lui Dumnezeu: ,,Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s`ar putea întîmpla un asemenea lucru?`` Și Elisei a zis: ,,Vei vedea cu ochii tăi: dar tu nu vei mînca din ele.`` 3 La intrarea porții erau patru leproși, cari au zis unul către altul: ,,La ce să ședem aici pînă vom muri? 4 Dacă ne vom gîndi să intrăm în cetate, în cetate este foamete, și vom muri; și dacă vom sta aici, deasemenea vom muri. Haidem dar să ne aruncăm în tabăra Sirienilor; dacă ne vor lăsa cu viață, vom trăi, iar dacă ne vor omorî, vom muri.`` 5 Au plecat dar în amurg, să se ducă în tabăra Sirienilor. Și cînd au ajuns la intrarea taberii Sirienilor, iată că nu era nimeni. 6 Domnul făcuse să se audă în ... ... Izreel a văzut ceata lui Iehu venind, și a zis: ,,Văd o ceată de oameni.`` Ioram a zis: ,,Ia un călăreț, și trimete -l înaintea lor să întrebe dacă este pace.`` 18 Călărețul s`a dus înaintea lui Iehu, și a zis ... a zis: ,,Solul s`a dus pînă la ei, și nu se mai întoarce.`` 19 Ioram a trimes un al doilea călăreț, care a ajuns la ei, și a zis: ,,Așa zice împăratul: ,,Veniți cu pace?`` Și Iehu a răspuns: ,,Ce ... Neemia Capitol 2 Neemia 1 Neemia Capitol 2 1 În luna Nisan, anul al douăzecilea al împăratului Artaxerxe, pe cînd vinul era înaintea lui, am luat vinul și l-am dat împăratului. Niciodată nu fusesem trist înaintea lui. 2 Împăratul mi -a zis: ,,Pentru ce ai fața tristă? Totuș nu ești bolnav; nu poate fi decît o întristare a inimii.`` Atunci m`a apucat o mare frică, 3 și am răspuns împăratului: ,,Trăiască împăratul în veac! Cum să n`am fața tristă, cînd cetatea în care sînt mormintele părinților mei este nimicită și porțile ei sînt arse de foc?`` 4 Și împăratul mi -a zis: ,,Ce ceri?`` Eu m`am rugat Dumnezeului cerurilor, 5 și am răspuns împăratului: ,,Dacă găsește cu cale împăratul, și dacă robul tău îi este plăcut, trimete-mă în Iuda, la cetatea mormintelor părinților mei, ca s`o zidesc din nou.`` 6 Împăratul, lîngă care ședea și împărăteasa, mi -a zis atunci: ,,Cît va ținea călătoria ta, și cînd te vei întoarce?`` Împăratul a găsit cu cale să mă lase să plec, și i-am hotărît o vreme. 7 Apoi am zis împăratului: ,, ... 1 Samuel Capitol 8 1 Samuel 7 1 Samuel Capitol 8 1 Cînd a îmbătrînit Samuel, a pus pe fiii săi judecători peste Israel. 2 Fiul său întîi născut se numea Ioel, și al doilea Abia; ei erau judecători la Beer-Șeba. 3 Fiii lui Samuel n`au călcat pe urmele lui; ci se dădeau la lăcomie, luau mită... și călcau dreptatea. 4 Toți bătrînii lui Israel s`au strîns și au venit la Samuel la Rama. 5 Ei au zis: ,,Iată că tu ești bătrîn, și copiii tăi nu calcă pe urmele tale; acum pune un împărat peste noi să ne judece, cum au toate neamurile.`` 6 Samuel n`a văzut cu plăcere faptul că ziceau: ,,Dă-ne un împărat ca să ne judece.`` Și Samuel s`a rugat Domnului. 7 Domnul a zis lui Samuel: ,,Ascultă glasul poporului în tot ce-ți va spune; căci nu pe tine te leapădă, ci pe Mine mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei. 8 Ei se poartă cu tine cum s`au purtat totdeauna, decînd i-am scos din Egipt pînă în ziua de astăzi; M`au părăsit ... Ezra Capitol 8 Ezra 7 Ezra Capitol 8 1 Iată capii de familii și spițele de neam ale celor ce s`au suit cu mine din Babilon, supt domnia împăratului Artaxerxe. 2 Din fiii lui Fineas, Gherșom; din fiii lui Itamar, Daniel; din fiii lui David, Hatuș, 3 din fiii lui Șecania; din fiii lui Pareoș, Zaharia, și cu el o sută cincizeci de bărbați înscriși; 4 din fiii lui Pahat-Moab, Elioenai, fiul lui Zeraria, și cu el două sute de bărbați; 5 din fiii lui Șecania, fiul lui Iahaziel, și cu el trei sute de bărbați; 6 din fiii lui Adin, Ebed, fiul lui Ionatan, și cu el cincizeci de bărbați; 7 din fiii lui Elam, Isaia, fiul Ataliei, și cu el șaptezeci de bărbați; 8 din fiii lui Șefatia, Zebadia, fiul lui Micael, și cu el optzeci de mii de bărbați; 9 din fiii lui Ioab, Obadia, fiul lui Iehiel, și cu el douăsute optsprezece bărbați; 10 din fiii lui Șelomit, fiul lui Iosifia, și cu el o sută șasezeci de bărbați; 11 din fiii lui Bebai, Zaharia, fiul lui Bebai, și cu el douăzeci și opt de bărbați; 12 din fiii lui Azgad, Iohanan, fiul ... ... cîrmuire dintre picioarele lui, Pînă va veni Șilo, Și de El vor asculta popoarele. 11 El își leagă măgarul de viță, Și de cel mai bun butuc de viță mînzul măgăriței lui; Își spală haina în vin, Și mantaua în sîngele strugurilor. 12 Are ochii roși de vin, Și dinții albi ... Naum Capitol 3 Naum 2 Naum Capitol 3 1 Vai de cetatea vărsătoare de sînge, plină de minciună, plină de sîlnicie, și care nu încetează să se dedea la răpire!... 2 Auziți pocnetul biciului, uruitul roților, tropăitul cailor, și durduitul carelor! 3 Se aruncă năvalnici călăreții, scînteiază sabia, fulgeră sulița... O mulțime de răniți!... Grămezi de trupuri moarte!... Morți fără număr!... Cei vii se împiedică de cei morți!... 4 Din pricina multelor curvii ale curvei, plină de farmec, fermecătoare iscusită, care vindea neamurile prin curviile ei și popoarele prin vrăjitoriile ei. - 5 Iată, am necaz pe tine, zice Domnul oștirilor îți voi ridica poalele peste cap, ca să-ți vadă neamurile goliciunea, și împărățiile, rușinea. 6 Voi asvîrli cu murdării peste tine, te voi înjosi, și te voi face de ocară. 7 Toți cei ce te vor vedea vor fugi de tine, și vor zice: ,,Ninive este nimicită! Cine o va plînge? Unde să-ți caut mîngîietori? 8 Ești tu mai bună decît No-Amon, cetatea care ședea între rîuri, înconjurată de ape, avînd ca zid de apărare marea, ca ziduri marea? 9 Etiopia și Egiptenii fără număr erau tăria ei, Put și Libienii erau ajutoarele ei. 10 Și ... Ezechiel Capitol 27 Ezechiel 26 Ezechiel Capitol 27 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Și tu, fiul omului, rostește această cîntare de jale asupra Tirului! 3 Spune Tirului: ,Tu, care stai pe malul mării, și faci negoț cu popoarele unui mare număr de ostroave, așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Tirule, tu ziceai: ,Eu sînt de o desăvîrșită frumuseță!` 4 Ținutul tău este în inima mărilor, și cei ce te-au zidit te-au făcut desăvîrșit de frumos. 5 Cu chiparoși din Senir ți-au făcut toate laturile corăbiilor. Au luat cedri din Liban, ca să-ți ridice catargurile; 6 lopețile ți le-au făcut din stejari de Basan, și lavițele cu fildeș prins în cimișir, adus din ostroavele Chitim. 7 Pînzele cari-ți slujeau ca steag erau de in subțire din Egipt, cusut la gherghef, iar învelitoarea ta era de purpură albastră și roșie, din ostroavele Elișei. 8 Locuitorii Sidonului și Arvadului îți erau vîslași, și cei mai înțelepți din mijlocul tău, Tirule, îți erau cîrmaci. 9 Bătrînii Ghebalului și lucrătorii lui iscusiți erau la tine, și-ți dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de ... ... se smerise, Domnul Și -a abătut mînia dela el, și nu l -a nimicit de tot. Și tot mai era ceva bun în Iuda. 13 Împăratul Roboam s`a întărit în Ierusalim și a domnit. Avea patruzeci și unu de ani cînd a ... ... cu viață!` Ahab a răspuns: ,Mai este încă în viață? Este fratele meu!`` 33 Oamenii aceștia au luat lucrul acesta ca un semn bun, și s`au grăbit să -l ia pe cuvînt și să zică: ,,Ben-Hadad este fratele tău!`` Și el a zis: ,,Duceți-vă ... 1 Imparati Capitol 1 2 Samuel 24 1 Imparati Capitol 1 1 Împăratul David era bătrîn, înaintat în vîrstă; îl acopereau cu haine, și nu se putea încălzi. 2 Slujitorii lui i-au zis: ,,Să se caute pentru domnul împăratul o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să -l îngrijească, și să se culce la sînul tău; și domnul meu împăratul se va încălzi.`` 3 Au căutat în tot ținutul lui Israel o fată tînără și frumoasă, și au găsit pe Abișag, Sunamita, pe care au adus -o la împărat. 4 Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat, și i -a slujit; dar împăratul nu s`a împreunat cu ea. 5 Adonia, fiul Haghitei, s`a sumețit pînă acolo în cît a zis: ,,Eu voi fi împărat!`` Și și -a pregătit care și călăreți, și cincizeci de oameni cari alergau înaintea lui. 6 Tatăl său nu -l mustrase niciodată în viața lui, zicînd: ,,Pentru ce faci așa?`` Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip, și se născuse după Absalom. 7 El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BUN CĂLĂREȚRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru BUN CĂLĂREȚ. RÓȘU , - IE , roșii , adj . , subst . I. Adj . 1. De culoarea sângelui . 2. Roșcat , roșcovan , arămiu . 3. De culoare rumenă aprinsă . 4. ( Despre metale ) Înroșit în foc ; incandescent . II. Adj . Fig . Comunist . III. S . n . 1. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii , situată în marginea acestuia dinspre lungimile de undă mari ; culoarea sângelui . 2. Fard de culoare roșie ( I 1 ) pentru obraz și buze ; ruj . 3. Țesătură , panglică , broderie de culoare roșie ( I 1 ) . 4. Culoarea uneia dintre cărțile de joc , în formă de inimă roșie ( I 1 ) . IV. S . m . 1. Adept al comunismului . 2. ( Înv . ; la pl . ) Corp de trupă de călăreți sau de pedestrași în vechea armată a Moldovei , compus din boierii de țară ( cu uniformă de culoare roșie ) ; ( și la sg . ) ostaș din acest corp de trupă . V. S . f . Pătlăgică roșie , v . pătlăgică . VI. S . f . ( În sintagmele ) Roșie daneză = rasă de taurine obținută în Danemarca și crescută pentru producția de lapte . Roșie de stepă = rasă de taurine bună producătoare de lapte , adaptată la condițiile de stepă . [ Var . : ( reg . ) roș , - ă adj . , s . |
||