|
|
||
|
Vezi și:SANSCRIT,
AEROLIT,
ALBUȘ,
DIATOMIT,
MENILIT,
MEZODERM,
MICAȘIST,
MOFETĂ,
SANIDINIT,
TECTITĂ,
REST
... Mai multe din DEX...
CEA MAI MARE PARTE (DIN) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CEA MAI MARE PARTE (DIN)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 783 pentru CEA MAI MARE PARTE (DIN). Constantin Negruzzi - Parte întăi ... și voloaci, pe care maică-me nu îl mai măre, măcar că țânĂ© un pansion de copile a megieșilor. Ei avusăsâ mulți copii din care numai eu rămăsăsâm. Educație me pănâ la vârsta de 14 ani au fost din celi mai proaste. A ceti, zicând a sloveni, a feșteli hârtii și a coasă îndestul de rău era toată ... să poarte grijă de stare me, am priimit îndatâ punere înainte a aceștii făpturi, hotărând de a-mi cerca norocul, cercare cel mai adesăori mai de primejdie decât de folos, atât la bărbați cât și la fimei. Eram plină de merare, de minunile cari Esthir Davis îmi povistĂ© de Londra ... ce va da drumul unora din muștereii săi. M-am tras întristată înapoi și mai diznădâjduită de răspunsul aceștii vechi antici. Pentru ca să mă mai ieu însă, am îndrăznit sâ-mi primblu căutătura pe cinstita adunări întru cari mă aflam și printre cari am văzut o damă groasă cu o ... cam sastisit; dar un tainic santiment de iubire de sine, făcându-mă să ieu lucrul în favorul meu, mi-am dizvălit grumazii cum am putut mai bine, sârguindu-mă a mă arăta ... Ion Luca Caragiale - Partea poetului ... puse streji la poduri și drumuri și zise: «Dați-mi dijma !» Într-un târziu, după ce se isprăvise-mpărțeala, iată vine și Poetul din depărtări... Nimic nu mai rămăsese de apucat; pretutindeni toate aveau stăpân. — Vai! eu singur — strigă el cu mâhnire — eu singur fusei uitat, eu, cel mai supus copil al tău! Și-ngenunchie înaintea domnului, care-i răspunse: — Dacă te-ai desfătat în lumea visurilor, ce stric eu? Unde erai când ... i-a adăogat domnul cu multă bunătate: — Ei, acuma, mai du-te pe pământ și te mai plimbă. A mulțumit Poetul din fundul sufletului și a plecat măgulit de atâta frumoasă atenție din partea domnului. S-a coborât pe pământ... Acolo toată lumea forfotea în sus și-n jos, alergând fiecare fără astâmpăr după treburile sale ... iar a venit Poetul... Eu aș zice să-l primești și să-i dai și lui ceva, că prea a rămas fără parte pe lume... — Ce să-i dau, Petre?... Nu i-am spus că nu mai ... Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" ... de o închipuire mai senină și mai sănătoasă (cel puțin nu avem nici un bolnav pe scenă), în care jocul actorilor a fost mai aproape de natură și punerea în scenă a fost mai îngrijită oarecum. Rolele de căpetenie, Ileana (urâta satului), Florea și Moș Nicolae au fost jucate de trei tineri artiști, elevi ai Conservatorului din București, d-ra Dănescu, dd. Mateescu și Hagiescu. D-ra Dănescu, societară în Teatrul cel mare, d-abia acum iese pentru întâia oară în această stagiune pe scenă. Are un organ plăcut și cânta cu multă gingășie și gust, așa că ... așadar dreptul, în urma primirii călduroase ce le-a făcut joia trecută, să ceară a i se da cât se poate mai des prilejul să aplaude pe acești trei tineri, cărora noi, din parte-ne, nu uităm a le da chiar aci folositoarea povață că, cu tot talentul și succesul lor, nefiind încă desăvârșiți, să nu înceteze ... desăvârșită a unui bal la „Pomul Verdeâ€� sau „Tomisâ€�. Ar fi bine ca Direcția generală a teatrelor să nu mai îngăduie barem coristelor de a-și bate joc de un public ce se zice a fi ... Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect ... au tras până în mănăstire", zice hatmanul Ioan Neculce, care ne povestește această anecdotă despre eroul pe care moldovenii nu-l plâng încă îndestul. Ștefan cel Mare vroia să împodobească cât se putea mai mult această mănăstire, în care, cum am zis, vroia să fie îngropat. Spre aceasta, el întrebuință o mare parte din bogățiile ce câștigase de la dușmanii, iar nu de la locuitorii țării sale. "Pre dinnuntrul și pe din afară aurul era mai mult decât zugrăveala", ne spune același hronicar. Biserica era acoperită cu plumb. Policandrul, hora, sfeșnicele cele mari și cele mici erau de argint. Unul însă ... vor stinge focul. "Atunce îndată, zice Neculce, având pușce de apă [2], acei cazaci, leși și moldoveni au stins focul. Deci atunce au jăcuit tot din turnul ce au fost a boierii și neguțătorii; iar din a mănăstirii nu au luat nimică, fără numai arcul lui Ștefan vodă". Acei joimiri prin aceasta n-au făcut nimic mai mult decât ce a făcut și Napoleon cu spada lui Frederic cel Mare. Paharul lui Ștefan a avut un sfârșit Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei ... fac o fală, o proprietate națională și, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură crește și se sporește mai mult, și tot ce este mare, frumos, eroic se atribuie geniului și brațului lor. Un asemene bărbat a avut și Moldavia; și acesta este Ștefan cel Mare. Nici un domn, înaintea sau în urma lui, n-a ajuns la vânta și celebritatea sa; nici unul nu și-a păstrat ... industrie la vechea sa celebritate. De la întemeierea Principatelor Românești, Ungaria a făcut pretenții de suzeranitate asupra lor. Încă astăzi vedem un jurnal din Pesta, Ielenkor , puind sub rubrica Ungariei Moldavia și Valahia, ca și când ar face parte din acel stat. Această pretenție de supremație a maghiarilor asupra țărilor noastre se razimă mai ales pe temeiul că cei întâi domni români cu suitele ș-o mare parte a norodului se trăgea din Făgăraș și din Maramureș, în Transilvania, și prin urmare, înaintea descălecării lor în ambele principate, erau supuși coroanei Ungariei. O asemene pretenție mai Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare ... Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii Dacii ... păstori o țară de războinici spăimântători și, cu singurele lui mijloace, el fulgeră pe Baiazid Fulgerul, combâtu cu succes pre Matiaș Corvinul, smulgându-i o parte din Ardeal, mătură leșii de pe pământul românesc, luând Podolia și Pocuția, și puse stăpânire pe șesurile goale ale Bugeacului și chiar pe o parte din câmpiile Valahiei (Țării Românești). În mijlocul tăcerii de moarte, în care lumea era cufundată pe timpul lui August, se vede ridicându-se deodată în fața ... în mormânt, Moldova, pe care el o ridicase la culme, se întunecă încet-încet, pierde rangul său, drepturile sale, hotarele sale cele vechi și nu mai conservă decât numele și suvenirele domnului Ștefan. Remarcabilă asemănare de destinuri ale țării la două epoci atât de depărtate, după moartea acestor doi oameni! Ștefan ... lui Decebal a fost moartea lui!... Ștefan, prevăzând soarta ce amenință patria sa, a dictat cu limbă de moarte povățuiri izvorâte din durerea inimii și din luciditatea cugetării celei Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce ... o... slava Bogu ... răspunse Lomiliev închinându-se. Apoi făcu cu mâna ca și cum ar fi retezat capete cu sabia. Un gest cu care rămăsese din război. - Ia spune drept-drept, câți turci au murit în război? Cazacul își arată părul din cap. - Și câți muscali? Cazacul își arată părul din barbă. În cap avea cazacul păr cu nemiluita, în barbă câteva fire rari și pârlite. - Lomiliev, ai văzut tu pe țarul? Cazacul făcu trei cruci ... Copiii se țineau șir după el, și marele duce le împărțea copeici. Copiii luau copeica, se închinau, îi sărutau mâna și se dădeau la o parte cu smerenie. Marele duce se duse la biserică. Sărută pe Mica D, se mirui și lângă o izbă întinse o masă mare. Și bău, și bău votca bună până nu mai putu. Se-nroșise ca racu; ochii îi lăcrimau parc-ar fi plâns; și râdea, și râdea, și cipuea fetele cari îl slujeau la masă. Și ... dăparte, era un copac bătrân. Acolo trebuia s-ajungă. Cazacul ajunse întâi. Mulțimea puse ochii în jos surâzând. Când călăreții se întoarseră, marele duce scrâșni din dinți; se cletănă pe picioare; scoase un revolver ... Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat ... ce le deduse, și-și luă ziua bună de la ele. Fetele împăratului, cu lacrămile în ochi, îi sărutară mâna, îi poftiră biruință; iar cea mai mare din ele priimi cheile din mâna împăratului. Nu se știa ce să se facă, de mâhnire și de urât, fetele, când se văzură singure. Apoi, ca să le treacă de ... apoi de unde o să știe tata dacă noi am intrat au ba? Tot vorbind și îndemnându-se, ajunseră tocmai pe dinaintea acelei cămări; cea mai mare din surori, care era păstrătoarea cheilor, băgă cheia în broasca ușei și, întorcând-o nițel, scârț! ușa se deschise. Fetele intrară. Când colo, ce să vază ... din rumenă și veselă ce era, ajunsese de se ofilise și nu-i mai intra nimeni în voie. Se ferea de a se mai juca cu surorile prin grădină, d-a culege flori ca să le puie la cap și d-a cânta cu toatele ... uita întâmplarea aceasta, când, într-o zi, se înfățișe la împăratul fiul unui împărat de la răsărit și-i ceru de soție pe fata cea mai ... Petre Ispirescu - George cel viteaz ... și-l crescuse. Nu trecu multă vreme, și iată că muri și călugărul. Îl îngropă George și pe acesta, cu toată evlavia. Apoi, după ce mai plânse și se mai tângui o toană, se hotărî să iasă la lume; căci nu-i mai plăceau locurile acelea, unde murise mă-sa și părintele său cel duhovnicesc. Apucă și el pe cărarea ce o văzu mai aproape și se lăsă pe dânsa a-l scoate oriunde va voi ea, după ce-și închelbără un rând de haine ca de ... și mirându-se de toate celea ce vedea. Se ținea lumea după dânsul ca după urs. Pasămite unde era îmbrăcat ca neoamenii. Dacă colindă o mare parte din oraș, ajunse la o fierărie, și acolo, văzând și buzdugane, intră și ceru să-i dea și lui o sabie și un buzdugan. - Alege-ți ... el o sabie și un buzdugan, după pofta inimii sale. Împlinindu-se și acest an, stăpânul porunci să-i dea fier și cărbuni. Calfa cea mai mare, temându-se să nu-i ia locul, îi pusese gând rău și căuta cum să facă să-l prăpădească. Îi spuse, deci, că fier este ... ... ... upupuiește, Iar cînd soarele lucește Și de sus spre noi privește Cîmpurele toate-s pline De fluturi și de albine, Ce plecînd de dimineață Sug din flori crude dulceață, În fagurii deșertați Și de miere despoiați Clocesc nouă albinele, Ca înmulțindu-să ele Mai tîrzior să roiască Și la număr să sporească Privire desfătătoare — Prin rărunchi pătrunzătoare !... În codri și pe cîmpie Lumea ca din moarte vie, Pe tot locul vaci și boi Capre și cîrduri de oi. Melușeii aci sug, Aci într-o parte fug Și întorcînd înapoi Se mestecă între oi, Aci de maici depărtați Și la un loc adunați Joacă, sar și să aleargă, Îți pare că ... Văzîndu-să-n ciurdă iară Înnoiește a sa pară Nu mugește, ci răgnește Ca leul cînd să pornește De fîn zice că-i mai pasă, Îl hrănește iarba grasă. Părul i se înnoiește, Cel vechi cade și nou crește, Armăsarul uită pleava Cînd paște la iarbă otava, Așa-ți pare, cînd rînchează Că părul din cap să-ți cază, Nu rînchează el, ci țîpă Ca balaurul din Petre Ispirescu - Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat ... Și de unde să nu fie așa! El nu se uita nici în dreapta, nici în stânga, mergea cu vitele la pășune și treaba ieșea din mâna lui mai cu asupra decât din ale celorlalți argați. Nu știu ce făcea el, ce dregea, că vacile pe cari le păștea el erau mai frumoase decât ale celorlalți argați. Ele dădeau mai mult lapte decât cele ale altor argați, fiindcă pe unde le ducea el pășunea era mai cu gust și mai îndestulătoare. Pe unde călca piciorul lui se cunoștea, fiindcă și ierburile se înveseleau. Pasămite se născuse în ceas bun și era ursit să ajungă ceva ... Da pentru ce, băiete, să ieși de la mine? Au doară nu te mulțumești de simbria ce-ți dau? Au mâncare n-ai destulă? Ia, mai bine șezi la mine, și eu voi căta săÂți dau o fată bună din sat, cu nițică zestricică, să te mai ajut și eu cu ce m-o lăsa inima, să-ți faci și tu rost aici ca toți megiașii, nu mai hoinări prin a lume, ca să nu ajungi fără nici un căpătâi, ca vai de lume. - Ba, de mulțumit, sunt mulțumit de d ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CEA MAI MARE PARTE (DIN)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 212 pentru CEA MAI MARE PARTE (DIN). ... 12 Iohanan, al optulea; Elzabad, al nouălea; 13 Ieremia, al zecelea; Macbanai, al unsprezecelea. 14 Aceștia erau fiii lui Gad, căpetenii ale oștirii; unul singur, cel mai mic, putea să se lupte cu o sută de oameni, și cel mai mare cu o mie. 15 Aceștia au trecut Iordanul în luna întîi, cînd ieșea din matcă, pe tot cursul lui, și ei sînt aceia cari au pus pe fugă pe toți locuitorii din văi, la răsărit și la apus. 16 Și din fiii lui Beniamin și ai lui Iuda au fost unii cari s`au dus la David în cetățuie. 17 David le -a ieșit ... mii, în stare să meargă la oștire, înarmați pentru luptă cu toate armele de război, și gata să se lupte cu o inimă hotărîtă. 34 Din Neftali, o mie de căpetenii, și cu ei treizeci și șapte de mii, cari purtau scutul și sulița. 35 Din Daniți, înarmați pentru război, douăzeci și opt de mii șase sute. 36 Din Așer, în stare să meargă la oaste, și gata de luptă: patruzeci de mii. 37 Și de cealaltă parte a Iordanului, din Rubeniți, din ... supuseseră împăratului Babilonului, cealaltă rămășiță a mulțimii. 16 Totuș Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat ca vieri și ca plugari pe unii din cei mai săraci din țară. 17 Haldeii au sfărîmat stîlpii de aramă cari erau în casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, și toată arama ... cei trei ușieri. 25 Și din cetate a luat pe un famen care avea supt poruncca lui pe oamenii de război, șapte oameni din ceice făceau parte din sfetnicii împăratului și cari au fost găsiți în cetate, apoi pe logofătul căpeteniei oștirii, care era însărcinat să scrie la oaste poporul din țară, și șasezeci de oameni din poporul țării, cari se aflau în cetate. 26 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i -a luat, și i -a dus la împăratul Babilonului ... Merodac, împăratul Babilonului, în anul întîi al domniei lui, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l -a scos din temniță. 32 I -a vorbit cu bunătate, și i -a așezat scaunul lui de domnie mai ... ... cincizeci de copci de aramă, și să pui copcile în chiotori. Să împreuni astfel acoperișul cortului, așa încît să alcătuiască un întreg. 12 Fiindcă va mai trece ceva din covoarele acoperișului cortului, jumătate din ce trece dintr`un covor, să acopere partea dinapoi a cortului; 13 iar ce mai trece din lungimea celorlalte covoare ale acoperișului cortului, să cadă cîte un cot deoparte, și un cot de cealaltă parte, peste cele două laturi ale cortului, așa încît să le acopere. 14 Să mai faci apoi pentru acoperișul cortului o învelitoare de piei de berbeci văpsite în roș, și peste ea o învelitoare de piei de vițel de mare ... picioare de argint ale lor: cîte două picioare subt fiecare scîndură. 22 Pentru fundul cortului, înspre laturea de apus, să faci șase scînduri. 23 Să mai faci două scînduri pentru unghiurile din fundul cortului; 24 să fie cîte două la un loc, începînd de jos, și bine legate la vîrf cu un cerc; amîndouă aceste scînduri, cari ... lor de argint, adică șaisprezece picioare, cîte două picioare subt fiecare scîndură. 26 Să faci apoi cinci drugi de lemn de salcîm pentru scîndurile uneia din părțile cortului, 27 cinci drugi pentru scîndurile din a doua ... ... cari erau sprijinite de stîlpi și cari erau în număr de patruzeci și cinci, cîte cincisprezece de fiecare cat. 4 Erau trei caturi, și fiecare din ele avea ferestrele față în față. 5 Toată ușile și toți ușiorii erau din bîrne în patru muchi, și la fiecare din cele trei caturi, ușile erau față în față. 6 A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coți și lat de ... de nevastă. 9 Pentru toate aceste clădiri a întrebuințat pietre minunate, cioplite după măsură, ferestruite cu ferăstrăul, înlăuntru și în afară; și aceasta din temelii pînă la strașină, și afară pînă la curtea cea mare. 10 Temeliile erau de pietre foarte de preț, și mari, pietre de zece coți și pietre de opt coți. 11 Deasupra erau iarăș pietre foarte ... și curtea dinlăuntru a casei Domnului, și ca și pridvorul casei. 13 Împăratul Solomon a trimes și a adus din Tir pe Hiram, 14 fiul unei văduve din seminția lui Neftali, și al unui tată din Tir, care lucra în aramă. Hiram era plin de înțelepciune, de pricepere și de știință în săvîrșirea oricărei lucrări de aramă. El a venit ... ... pentru vină, ca și la jertfa de ispășire, dobitocul pentru jertfă va fi al preotului: el este un lucru prea sfînt. 14 Preotul să ia din sîngele jertfei de ispășire; să pună pe marginea urechii drepte a celui ce se curățește, pe degetul cel mare dela mîna dreaptă a lui, și pe degetul cel mare dela piciorul drept. 15 Preotul să ia untdelemn din log, și să toarne în palma mînii stîngi. 16 Preotul să-și moaie degetul mînii drepte în untdelemnul din palma mînii stîngi, și să stropească din untdelemn de șapte ori cu degetul înaintea Domnului. 17 Din untdelemnul care -i mai rămîne în mînă, preotul să pună pe (moalele) marginea urechii drepte a celui ce se curățește, pe degetul cel mare al mînii drepte și pe degetul cel mare al piciorului drept, deasupra sîngelui dela jertfa pentru vină. 18 Iar untdelemnul care -i mai rămîne în mînă, preotul să -l pună pe capul celui ce se curățește; și preotul să facă ispășire pentru el înaintea Domnului. 19 Apoi preotul ... a lui. 28 Iar din untdelemnul din ... ... oștirea Haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărîmat zidurile dimprejurul Ierusalimului. 11 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi pe ceice mai rămăseseră în cetate din popor, pe cei ce fugiseră la împăratul Babilonului, și pe cealaltă mulțime. 12 Însă căpetenia străjerilor a lăsat ca vieri și lucrători de ... 18 Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Țefania, al doilea preot, și pe cei trei păzitori ai pragului. 19 Și din cetate a luat un dregător care avea supt porunca lui pe oamenii de război, cinci oameni cari făceau parte din sfetnicii împăratului și cari au fost găsiți în cetate, pe logofătul căpeteniei oștirii, însărcinat să scrie la oaste pe poporul țării, și șasezeci de oameni ... Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci și șaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în cel dintîi an al domniei lui, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l -a scos din temniță, 28 i -a vorbit cu bunătate, și a pus scaunul lui de domnie ... ... făcătorii de mir. Au întărit Ierusalimul pînă la zidul cel lat. 9 Alături de ei a lucrat Refaia, fiul lui Hur, care era mai mare peste jumătate din ținutul Ierusalimului. 10 Alături de ei a lucrat, în fața casei sale, Iedaia, fiul lui Harumaf, și alături de el a lucrat ... A făcut zidul iazului Siloe lîngă grădina împăratului, pînă la treptele cari pogoară din cetatea lui David. 16 După el Neemia, fiul lui Azbuc, mai marele peste jumătate din ținutul Bet-Țurului, a lucrat la dregerea zidului pînă în fața mormintelor lui David, pînă la iazul care fusese zidit, și pînă la ... După el au lucrat Leviții, Rehum, fiul lui Bani, și alături de el a lucrat, pentru ținutul său, Hașabia, mai marele peste jumătate din ținutul Cheila. 18 După el au lucrat frații lor, Bavai, fiul lui Henadad, mai marele peste jumătate din ținutul Cheila; 19 și alături de el Ezer, fiul lui Iosua, mai marele Mițpei, a dres o altă parte a zidului, în fața suișului casei armelor, în unghi. 20 După el Baruc, fiul lui Zabai, a dres cu rîvnă o ... sfîntului Meu Locaș, cari nu s`au rătăcit ca Leviții, cînd se rătăceau copiii lui Israel. 12 Ea va fi a lor, ca parte prea sfîntă, luată din partea țării, care va fi osebită Domnului, lîngă hotarul Leviților. 13 Leviții vor avea, alăturea cu hotarul preoților, douăzeci și cinci de mii de coți ... de coți la miază noapte, două sute cincizeci la miazăzi, două sute cinci zeci la răsărit, și două sute cinci zeci la apus. 18 Rămășița din lungime, de lîngă partea sfîntă, zece mii la răsărit și zece mii la apus, alături de partea sfîntă, va da veniturile rînduite pentru întreținerea lucrătorilor ... de coți în lung și douăzeci și cinci de mii în lat; și va alcătui un patrat împreună cu partea pe care o veți deosebi din ea ca moșie a cetății. 21 Partea care va rămînea va fi a domnitorului, de amîndouă laturile părții sfinte și moșiei ... partea de miazăzi, la miazăzi, hotarul va merge dela Tamar pînă la apele Meriba dela Cades, pînă la pîrîul Egiptului, și pînă la marea cea mare ... fiii și fiicele lor, fuseseră luate prinse. 4 Atunci David și poporul care era cu el au ridicat glasul, și au plîns pînă n`au mai putut plînge. 5 Cele două neveste ale lui David: Ahinoam din Izreel, și Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal, fuseseră luate și ele. 6 David a fost în mare strîmtroare, căci poporul vorbea să -l ucidă cu pietre, pentru că toți erau amărîți în suflet, fiecare din pricina fiilor și fetelor lui. Dar David s`a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul, Dumnezeul lui. 7 El a zis preotului ... Amaleciții, și a scăpat și pe cele două neveste ale lui. 19 Nu le -a lipsit nimeni, dela mic pînă la mare, nici fiu, nici fiică, nici un lucru din pradă, nimic din ce li se luase: David a adus înpoi totul. 20 Și David a luat toate oile și toți boii; și cei ... David a trimes o parte din pradă bătrînilor lui Iuda, prietenilor săi, spunîndu-le aceste cuvinte: ,,Iată darul pe care vi -l fac din prada luată dela vrăjmașii Domnului!`` 27 A trimes celor din Betel, celor din Ramot dela miază zi, celor din ... sute cinci zeci de oameni: ei au slujit poporului ca pildă. 11 Fiii lui Core, n`au murit. 12 Fiii lui Simeon, după familiile lor: din Nemuel se pogoară familia Nemueliților; din Iamin, familia Iaminiților; din Iachin, familia Iachiniților; 13 din Zerah, familia Zerahiților; din Saul, familia Sauliților. 14 Acestea sînt familiile Simeoniților: douăzeci și două de mii două sute. 15 Fiii lui Gad, după familiile lor: din Țefon se pogoară familia Țefoniților; din Haghi, familia Haghiților; din Șuni, familia Șuniților; 16 din Ozni, familia Ozniților; din Eri, familia Eriților; 17 din Arod, familia Arodiților; din Areli, familia Areliților. 18 Acestea sînt familiile fiilor lui Gad, după cei ieșiți la numărătoare: patruzeci de mii cinci sute. 19 Fiii lui Iuda: Er ... după familiile lor. 38 Fiii lui Beniamin, după familiile lor: din Bela se pogoară familia Belaiților; din Așbel, familia Așbeliților; din Ahiram, familia Ahiramiților; 39 din Șufam, familia Șufamiților; din Hufam, familia Hufamiților. - 40 Fiii lui Bela au fost: Ard și Naaman. Din Ard se pogoară familia Ardiților; din Naaman, familia Naamaniților. 41 Aceștia sînt fiii lui Beniamin, după familiile lor și după numărătoarea lor: patruzeci și cinci de mii șase sute. 42 Iată ... ... ... tu și toată casa ta; căci te-am văzut fără prihană înaintea Mea în neamul acesta de oameni. 2 Ia cu tine cîte șapte perechi din toate dobitoacele curate, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască; o pereche din dobitoacele care nu sînt curate, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască; 3 și cîte șapte perechi de asemenea, din pasările cerului, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască, pentru ca să le ții vie sămînța pe toată fața pămîntului. 4 Căci după șapte zile, voi face să ploaie pe pămînt patruzeci de ... a venit potopul pe pămînt. 7 Și Noe a intrat în corabie cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi, din pricina apelor potopului. 8 Din dobitoacele curate și din dobitoacele necurate, din păsări și din tot ce se tîrăște pe pămînt, 9 au intrat în corabie la Noe, două cîte două, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască, așa cum poruncise Dumnezeu lui Noe. 10 După cele șapte zile, au venit apele potopului pe pămînt. 11 În anul al șasesutelea al vieții ... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEA MAI MARE PARTE (DIN)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru CEA MAI MARE PARTE (DIN). ... SANSCRÍT , - Ă , sanscriți , - te , adj . Limba sanscrită ( și ( în sintagma ) substantivat , f . ) = veche limbă indo - europeană din India , în care este scrisă cea mai mare parte din ... AEROLÍT , aeroliți , s . m . Meteorit format în cea mai mare parte din ... ALBÚȘ , albușuri , s . n . 1. Substanță albă - transparentă , vâscoasă , compusă în cea mai mare parte din ... DIATOMÍT s . n . Rocă sedimentară silicioasă formată în cea mai mare parte din ... MENILÍT s . n . Rocă sedimentară silicioasă , alcătuită în cea mai mare parte din ... MEZODÉRM , mezoderme , s . n . Foiță mijlocie a embrionului , situată între ectoderm și endoderm , formată în cea mai mare parte din ... MICAȘÍST , micașisturi , s . n . Rocă șistoasă alcătuită în cea mai mare parte din ... MOFÉTĂ , mofete , s . f . Produs gazos , constituit în cea mai mare parte din ... SANIDINÍT s . n . Rocă magmatică formată în cea mai mare parte din ... TECTÍTĂ s . f . Meteorit sticlos , format în cea mai mare parte din ... REST , resturi , s . n . 1. Ceea ce rămâne dintr - un tot , dintr - un ansamblu din care cea mai mare parte a fost consumată , îndepărtată , luată , scoasă ; rămășiță . 2. Tot ceea ce nu face parte din rândul lucrurilor menționate anterior . 3. Sumă de bani care se înapoiază celui care face o plată cu monede ori cu bancnote reprezentând o sumă mai ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||