|
|
||
|
Vezi și:CĂRBUNĂRIE,
FRONT,
ȘISTIFICARE,
STROPITOARE,
PLUG,
SOBĂ,
FIER,
GALERIE
... Mai multe din DEX...
FACE CĂRBUNI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FACE CĂRBUNIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 98 pentru FACE CĂRBUNI. Ion Heliade Rădulescu - Foile și cărbunele ... și așchii, a securii pradă, Țăndări și găteje, doage răsturnate, Multe ciopliture Și sfărâmăture D-orice fel de lemne, mobile stricate, -- Un groscior cărbune, cât nuca de mare, Dar viu, arzând bine, căzu d'întâmplare Din hârbul cu spuză, sau chiar din lulea Unui sătean care se ducea acasă ... căror stăpân Era un jupân Meșter spoitor, Care spre repaos capu-și rezemase Chiar pe lemnărie, și somnu-l furase. "Ce soartă te-așteaptă, sărmane cărbune! Curând te vei stinge și, negru tăciune În zece minute, bun n-a să mai fii Decât pe perete să scrie cu tine ... tu-n lemnărie Să te oprești țintă și să-ncepi a da Colea un foc țeapăn! Ce mai bărbăție! Ce nume ți-ai face chiar în istorie! Gazetele toate tare-ar bucina! " Foile ca naiba astfel îi vorbea, Și bietul cărbune ce nu se gândea? Licurea acuma mereu de trufie Și de bucurie; N-apucă să zică fatalul său da , Și-ncepu să sară sub iutea ... Satul e-n pericol, și megieșia Toată se deșteaptă, Soarta-ntreag-a Troiei în spaimă așteaptă. Hei! acum veți zice Că-al nostru ... Șerpi cu floricele, Urși cu căprioare Și nouri cu soare? Arzi în foc nestins, De noi trei aprins. Și te fă tăciune Și te fă cărbune Cu-arapi de vroiești Ca să te iubești!" Focul s-aprindea, Vreascurile-ardea, Para se suia, Chira, vai de ea! Gemea și plângea, Trupul își ... Petre Ispirescu - George cel viteaz ... A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ei în căsătorie și nu putură face și ei măcar o stârpitură de copil. În cele de pe urmă, împăratul porunci împărătesei soției lui, că dacă într-un an de zile de ... tocmim, și să-mi dai bani cu cât ne-om învoi. - Ce este aceea bani? mai întrebă el. Negustorul, văzând că are a face cu ursul din pădure, îi deschise capul și-l făcu să priceapă cum merg lucrurile prin orașe. Se miră George deocamdată de toate nagodele ce ... învoiră, deci, ca pentru aceste lucruri să slujească un an și așa se băgă ucenic. Iscusința lui George ajunsese de poveste: unde alții nu puteau face unele lucrări de fierărie nici în trei ani, el într-o jumătate de an lucra ca o calfă veche. Barosul cel mare pe carele nici ... Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluționar și om politic...%3F ... s-a oprit la o cârciumă, să bea o țuică fiartă cu candel — a băut două, și văzând că-i face bine, a mai băut încă una. Simțindu-se destul de încălzit, s-a suit peste saci în căruță, că era și ... călare se repede spre Niță cu sabia ridicată să-i despintice capul. Niță s-apleacă în căruță, ia de la picioare un grunj mare de cărbune și plesnește drept în ochi pe jandarm, care, cu obrazul scăldat în sânge, se prăbușește de pe cal. Omul meu începe să râză cu hohot ... Petre Ispirescu - Înșir-te mărgăritari ... curtea cu o pită, zisese fata cea mijlocie. - De m-ar lua pe mine feciorul ăla de boier ce trece p-aci, eu i-aș face doi fețiÂlogofeți cu totul și cu totul de aur, zisese fata cea mică. După ce îi spuseseră fetele ce ziseseră, el stătu de se ... nu te poți îndestula de o așa frumusețe, de te-ai uita nu știu cât? Procleta le puse gând rău, și tot plănuia, cum ar face ca să-i răpuie. Într-acestea venea lume după lume de se uita la dânșii. Din toți privitorii o babă bătrână, mai pricepută, dorind și ... George Topîrceanu - Noapte de iarnă (Topîrceanu) ... pomi și peste case. Scoate-o lume ca din basme În lumini de felinare — Umple noaptea de fantasme Neclintite și bizare. Din ogeagul de cărbune Face albă colonadă Și pe trunchiuri negre pune Capiteluri de zăpadă, Iar prin crengile cochete Flori de marmură anină, — O ghirlandă de buchete Care tremură ... roi ușor de fluturi... Și din valul de zăpadă, Ca o mută arătare Legănându-se pe stradă, Un drumeț ciudat răsare... Vine cu popasuri multe, Face-n calea lui mătănii. Câte-odată stă s-asculte Clopoțeii de la sănii. Alteori uimit tresare, Dă din mâini șoptind grăbit — Parcă spune-o ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Milogul Milogul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Vântul de toamnă, rece și umed, țiuie în rămășițele frunzelor risipite în crăcile copacilor din lunca Vitanului. În albia sa încovoiată, Dâmbovița își mână liniștit apa tulbure, galbenă și pe-alocurea pătată cu șuvițe de sânge închegat, supte din talpa zalhanalei. Duhoare grasă năbușește aerul îngreuiat de-o bură rece și deasă. Stolurile de ciori se răsfiră, se amestecă, se gonesc, croncăie și se-abat păcură pe hârcile albe de bivoli și de boi, împrăștiate pe netezișul ruginiu din fața zalhanalei. De-a stânga apei, cam cât prinde ochiul, dincolo de hanul din răscruci, stă casa lui Căliman potcovarul, mai mult fâșii și petice de pământ galben decât văruială. Pornită pe spate, cu olanele de pe acoperiș zobite și mucede, împănate cu mușchi, și mai sus îi cresc două urechelnițe cu solzi groși și verzi. Pe prispa ferită de streașina lată, plină cu scule, cu troace, șade în colacul picioarelor Căliman potcovarul. Negru, uscat și ars în obraji, cu ochii mari și albi, cu luleaua stinsă și pleoștită într-o parte a gurii, când pifăie aruncă scrumul în sus și-și dezvelește, din buzele mari și ... Alexei Mateevici - Primejdia Primejdia de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Octombrie 1906 Povestirea unui cărăuș Ia, în pădurița asta de dincolo de vâlcea s-a întâmplat, domnule, o istorie. Răposatul meu tată, Dumnezeu să-l ierte, îi ducea boierului cinci sute de ruble; pe atunci țăranii noștri și cei din Șepelevo luau la boier pământ în posesărie, apoi tătuca îi ducea banii pe jumătate de an. Era el om cu frica lui Dumnezeu, citea scriptura și s-amăgească pe cineva, ori să asuprească, ori, să zicem, — că ce nu se întâmplă? — să jefuiască — asta Doamne ferește; și tare-l mai iubeau țăranii și, când trebuia cineva trimis la oraș, la stăpânire ori cu banii, apoi pe dânsul îl trimiteau. Era el om mai dihai decât alții, dar, să-mi fie iertat, era de cei cam cu toane. Îi plăcea să-și ude câteodată gâtul. Când se întâmpla să treacă pe lângă vreo crâșmă, apoi nu era chip să intre și să nu bea un păhăruț — ș-apoi nu te ducă Dumnezeu! Știa el păcatul ista și, când ducea banii obștești, apoi ca să n-adoarmă, ori să nu cumva să-i scape, ... Anton Cehov - Primejdia Primejdia de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Octombrie 1906 Povestirea unui cărăuș Ia, în pădurița asta de dincolo de vâlcea s-a întâmplat, domnule, o istorie. Răposatul meu tată, Dumnezeu să-l ierte, îi ducea boierului cinci sute de ruble; pe atunci țăranii noștri și cei din Șepelevo luau la boier pământ în posesărie, apoi tătuca îi ducea banii pe jumătate de an. Era el om cu frica lui Dumnezeu, citea scriptura și s-amăgească pe cineva, ori să asuprească, ori, să zicem, — că ce nu se întâmplă? — să jefuiască — asta Doamne ferește; și tare-l mai iubeau țăranii și, când trebuia cineva trimis la oraș, la stăpânire ori cu banii, apoi pe dânsul îl trimiteau. Era el om mai dihai decât alții, dar, să-mi fie iertat, era de cei cam cu toane. Îi plăcea să-și ude câteodată gâtul. Când se întâmpla să treacă pe lângă vreo crâșmă, apoi nu era chip să intre și să nu bea un păhăruț — ș-apoi nu te ducă Dumnezeu! Știa el păcatul ista și, când ducea banii obștești, apoi ca să n-adoarmă, ori să nu cumva să-i scape, ... ... nu lungesc vorba, hainele bărbătești și femeiești, din creștet până în tălpi, și alte nenumărate lucruri frumoase și scumpe, fără de mine nu se pot face. Mergi la croitor, intră în bordeiu, suie-te în palat, ai să mă găsești. Fetele mă pun în cutiuțe aurite, mă înfing în perinuțe de ... ciocanul, cleștele, vătraiul și nenumărate unelte și mașini de fer, unele de-o mărime urieșă, iar altele mici și bicisnice ca tine, pututu-s-au face până n-au trecut pintre nicovală și ilău? Casa, bisericile, corabia, puștile, tunurile și alte lucruri nenumărate, așa-i că n-ar fi, de nu ... Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev ... care se prețuiesc cu zeci de mii de ruble. Din războaie ce-l mai frumos era războiul turcesc din curtea fostului sultan Abdul Gamid, ce face 18000 de ruble. Mai erau și alte covoare foarte frumoase, din care unele trăgeau la 9 puduri și făceau câte 7000 de ruble. După despărțitura ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru FACE CĂRBUNIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru FACE CĂRBUNI. ... și cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru? 32 Dumnezeu mă încinge cu putere, și mă povățuiește pe calea cea dreaptă. 33 El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, și mă așează pe înălțimile mele 34 El îmi deprinde mînile la luptă, așa că brațele mele întind arcul de aramă ... ... sînt decît oameni; să se strîngă cu toții, să se înfățișeze, și tot vor tremura cu toții și vor fi acoperiți de rușine. 12 Ferarul face o secure, lucrează cu cărbuni, și o fățuiește și -i dă un chip cu lovituri de ciocan, și o lucrează cu puterea brațului; dar dacă ... apă, este sleit de puteri. 13 Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, fățuiește lemnul cu o rîndea, și -i înseamnă mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într`o casă. 14 Își taie cedri, goruni și stejari, pe cari și -i ... aceștia slujesc omului pentru ars, el îi ia și se încălzește cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pîne, și tot din ei face și un dumnezeu căruia i se închină, își face din ei un idol, și îngenunche înaintea lui! 16 O parte din lemnul acesta o arde în foc, cu o parte fierbe carne, pregătește o ... Ioan Capitol 18 Ioan 17 Ioan Capitol 18 1 După ce a rostit aceste vorbe, Isus a plecat cu ucenicii Săi dincolo de pîrîul Chedron, unde era o grădină, în care a intrat El și ucenicii Lui. 2 Iuda, vînzătorul, știa și el locul acela, pentrucă Isus de multe ori Se adunase acolo cu ucenicii Lui. 3 Iuda, deci, a luat ceata ostașilor și pe aprozii trimeși de preoții cei mai de seamă și de Farisei, și a venit acolo cu felinare, cu făclii și cu arme. 4 Isus, care știa tot ce avea să I se întîmple, a mers spre ei, și le -a zis: ,,Pe cine căutați?`` 5 Ei I-au răspuns: ,,Pe Isus din Nazaret!``. Isus le -a zis: ,,Eu sînt!``. Iuda, vînzătorul, era și el cu ei. 6 Cînd le -a zis Isus: ,,Eu sînt``, ei s`au dat înapoi, și au căzut jos la pămînt. 7 El i -a întrebat din nou: ,,Pe cine căutați?`` ,,Pe Isus din Nazaret``, I-au zis ei. 8 Isus a răspuns: ,,V-am spus că Eu ... ... 11 ,,Nenorocito, bătuto de furtună, și nemîngîiato! Iată, îți voi împodobi pietrele scumpe cu antimoniu, și-ți voi da temelii de safir. 12 Îți voi face crestele zidurilor de rubin, porțile de pietre scumpe, și tot ocolul de nestemate. 13 Toți fiii tăi vor fi ucenici ai Domnului, și mare va ... Mine; oricine se va uni împotriva ta va cădea supt puterea ta.`` 16 ,,Iată, Eu am făcut pe meșterul, care suflă cărbunii în foc, și face o armă după meșteșugul lui. Dar tot Eu am făcut și pe nimicitor ca s`o sfărîme. 17 Orice armă făurită împotriva ta va fi ... ... este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru? 33 Dumnezeu este cetățuia mea cea tare, și El mă călăuzește pe calea cea dreaptă.... 34 El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, și El mă așează pe locurile mele cele înalte. 35 Îmi deprinde mînile la luptă, și brațele mele întind arcul de ... să fie Stînca mea! Înălțat să fie Dumnezeu, Stînca mîntuirii mele, 48 Dumnezeu, care este răzbunătorul meu, care-mi supune popoarele, 49 și care mă face să scap de vrăjmașii mei! Tu mă înalți mai pesus de protivnicii mei, mă izbăvești de omul asupritor. 50 De aceea Te voi lăuda printre ... ... să glumesc!`` - 20 Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; și cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potolește. 21 După cum cărbunele face jăratic, și lemnul foc, tot așa și omul gîlcevitor aprinde cearta. 22 Cuvintele clevetitorului sînt ca niște prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. - 23 Ca ... Exodul Capitol 38 Exodul 37 Exodul Capitol 38 1 A făcut altarul pentru arderile de tot din lemn de salcîm; lungimea lui era de cinci coți, și lățimea de cinci coți; era în patru muchi, și înălțimea lui era de trei coți. 2 La cele patru colțuri i -a făcut niște coarne dintr`o bucată cu el, și l -a poleit cu aramă. 3 A făcut toate uneltele altarului: oalele pentru cenușă, lopețile, ligheanele, furculițele și tigăile pentru cărbuni; toate uneltele acestea le -a făcut de aramă. 4 A făcut pentru altar un grătar de aramă, ca o rețea, pe care a pus -o subt pervazul altarului, începînd de jos, așa că venea pînă la jumătatea altarului. 5 A turnat apoi patru verigi, pe cari le -a pus în cele patru colțuri ale grătarului de aramă, ca să vîre drugii în ele. 6 A făcut drugii din lemn de salcîm, și i -a poleit cu aramă. 7 A vîrît drugii în verigile de pe laturile altarului ca să -l ducă. L -a făcut ... ... învățătură. 8 Cine îmbărbătează pe alții, să se țină de îmbărbătare. Cine dă, să dea cu inimă largă. Cine cîrmuiește, să cîrmuiască cu rîvnă. Cine face milostenie, s`o facă cu bucurie. 9 Dragostea să fie fără prefăcătorie. Fie-vă groază de rău, și lipiți-vă tare de bine. 10 Iubiți ... zice Domnul. 20 Dimpotrivă: dacă îi este foame vrăjmașului tău, dă -i să mănînce; dacă -i este sete, dă -i să bea; căci dacă vei face Exodul Capitol 27 Exodul 26 Exodul Capitol 27 1 Altarul să -l faci din lemn de salcîm; lungimea lui să fie de cinci coți, și lățimea lui de cinci coți. Altarul să fie în patru colțuri, și înălțimea lui să fie de cinci coți. 2 În cele patru colțuri, să faci niște coarne care să fie dintr`o bucată cu altarul; și să -l acoperi cu aramă. 3 Să faci pentru altar oale de scos cenușa, lopeți, lighene, furculițe și tigăi pentru cărbuni; toate uneltele lui să le faci de aramă. 4 Să faci altarului un grătar de aramă, în chip de rețea, și să pui patru verigi de aramă la cele patru colțuri ale rețelei. 5 Grătarul să -l pui subt strașina altarului, începînd de jos, așa că grătarul să vină pînă la jumătatea altarului. 6 Să faci apoi niște drugi pentru altar, drugi de lemn de salcîm, și să -i acoperi cu aramă. 7 Să vîri drugii în verigi; și drugii să fie de amîndouă părțile altarului, cînd îl vor purta. 8 Să -l faci din scînduri și gol pe din lăuntru. Să fie făcut așa cum ți s`a arătat pe munte. 9 Curtea ... 2 Imparati Capitol 25 2 Imparati 24 2 Imparati Capitol 25 1 În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit cu toată oștirea lui împotriva Ierusalimului; a tăbărît înaintea lui, și a ridicat întărituri de jur împrejur. 2 Cetatea a fost împresurată pînă la al unsprezecelea an al împăratului Zedechia. 3 În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, și nu era pîne pentru poporul țării. 4 Atunci s`a făcut o spărtură în cetate; și toți oamenii de război au fugit noaptea, pe drumul porții dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului, pe cînd Haldeii înconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul care duce în cîmpie. 5 Dar oștirea Haldeilor a urmărit pe împărat, și l -a ajuns în cîmpiile Ierihonului, și toată oștirea lui s`a risipit dela el. 6 Au prins pe împărat, și l-au suit la împăratul Babilonului la Ribla; și s`a rostit o ... ... buze necurate, și am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oștirilor!`` 6 Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mînă, pe care -l luase cu cleștele de pe altar. 7 Mi -a atins gura cu el, și a zis ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FACE CĂRBUNIRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru FACE CĂRBUNI. CĂRBUNĂRÍE , cărbunării , s . f . Loc sau cuptor unde se fac cărbuni de lemn ; bocșă ( ... comune pentru realizarea unui scop ; p . ext . sectorul unde se duce o astfel de luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu ... ... s . f . Răspândire prin pulverizare a unui material sub formă de pulbere în interiorul unei mine grizutoase cu scopul de a face ca amestecul de grizu și praf de cărbune STROPITOÁRE , stropitori , s . f . 1. Vas de tablă , de material plastic etc . , de mărimea unei găleți , cu toartă și cu o țeavă aplicată pe partea laterală a peretelui exterior , la care este adaptat un dispozitiv în formă de sită , care servește la stropitul culturilor din grădini . 2. Pămătuf făcut din bucăți de cârpă , cu care fierarul stropește cu apă cărbunii prea înfierbântați din vatra fierăriei . - Stropi + suf . - ... PLUG , pluguri , s . n . 1. Unealtă agricolă cu tracțiune animală sau mecanică , folosită la arat , la dezmiriștit etc . 2. ( În sintagmele ) Plug de cărbune = mașină de lucru prevăzută cu lame sau cuțite pentru dislocarea materialului , folosită la executarea mecanizată a operațiilor de abataj și de încărcare a ... un dispozitiv pentru curățirea zăpezii de pe o cale de comunicație . 3. Piesă metalică montată transversal pe o bandă de transport , pentru a face ca materialul transportat să cadă alături de bandă . 4. Figură de schi care constă în apropierea din mers a vârfurilor schiurilor în formă ... SÓBĂ^2 , sobe , s . f . ( Reg . ) Cameră , odaie de locuit . SÓBĂ^1 , sobe , s . f . Instalație pentru încălzit ( cu lemne , cărbuni , gaze etc . ) încăperile de locuit sau pentru gătit , făcută din cărămidă , din teracotă , din fier sau din FIER , fiare , ( 2 , 3 ) s . n . 1. Element chimic , metal greu , de culoare cenușie , maleabil , ductil , cu proprietăți feromagnetice , care , aliat cu carbonul sau cu alte elemente , se folosește pe scară largă în industrie ; ( impr . ) oțel ( moale ) . 2. Numele mai multor unelte , instrumente etc . sau părți ale lor făcute din oțel ori din fontă ; a ) ( adesea determinat prin " de călcat " ) unealtă întrebuințată la călcatul rufelor sau al hainelor ; b ) ( adesea determinat prin " de frizat " ) instrument de forma unui clește care servește la ondulatul părului ; c ) ( adesea determinat prin " de plug " ) fiecare dintre cuțitele plugului ; d ) clește cu care se iau cărbunii din foc ; e ) ( adesea determinat prin " roșu " ) unealtă , vergea sau bucată de fier înroșită la foc , cu care se ard unele răni sau se înseamnă vitele cu marca proprietarului ; f ) lamă sau ascuțiș de armă tăioasă ; p . ext . sabie . 3. ( La pl . ) Lanțuri , cătușe cu care sunt legați prizonierii , ... f . 1. Coridor subteran în formă de tunel care permite accesul minerilor la zăcământ și îngăduie executarea lucrărilor miniere . 2. Canal subteran de comunicație care face legătura între două puncte ale unei lucrări hidrotehnice . 3. Coridor subteran ( adesea ramificat ) pe care și - l sapă unele animale pentru a le ... |
||