|
|
||
|
Vezi și:FACE,
DESCHIDE,
CRUCE,
COROANĂ,
FI
... Mai multe din DEX...
FACE UN SEMN ÎN - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FACE UN SEMN ÎNRezultatele 1 - 10 din aproximativ 352 pentru FACE UN SEMN ÎN. Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte ... la piept ca o gâscă, cu grumazii ca de lebădă. Degetele îi sunt mai delicate decât ceara, și fața mai strălucitoare decât soarele și luna. În sfârșit, părinții, siliți cu arme, își scot fata împodobită după putința lor. Logodna se face, și fata intră iarăși în cămară, de unde n-o scot pân' în ziua cununiei. Aceste ceremonii care din zi în zi se pierd prin civilizația cea făcătoare de bine, adică prin acea civilizație care ne face cosmopoliți, dărmându-ne obiceiuri strămoșești, caracter și limbă și... și... și alte atâte fleacuri ; aceste ceremonii, zic, se sfârșesc prin o cununie. În ziua aceea, dacă mirele șede în alt sat decât mireasa, trimite înainte găzdași (conaccii) ca să-i vestească apropierea. Iar rudele miresei stau pe drum așteptându-i; și, îndată ce se ... înalte. Întorcându-se acasă, masa este gata; în capul mesei se pun tinerii, iar socrii cu nănașii în dreapta și în stânga. Atunce se scoală un frate sau, în lipsă, o rudenie a mirelui, și face Vasile Alecsandri - Istoria unui galben ... Vasile Alecsandri - Istoria unui galben Istoria unui galben de Vasile Alecsandri Publicată pentru întâia oară în revista Propășirea , în 1844 În noaptea trecută, pe la un ceas după douăsprezece, am fost trezit din somnul dulce ce gustam, prin un zinghet metalic care m-a mirat foarte mult, nefiind obișnuit a auzi asemene armonie la ceasuri atât de târzii. Acel sunet ... dar de gălbenarea morții. GALBENUL: Ian ascultă, cadână bătrână, nu te juca cu cuvintele, că, deși sunt acum în trei colțuri, pe loc înfig unul în tine. PARAUA (cu dispreț și cu un aer de mărire) : Eu am trecut prin degetele ienicerilor și nu mi-a fost frică! Tocmai tu vrei să mă sperii? Ambele mele ... înfocata atingere a monedelor se schimbă încet-încet într-o zuruire slabă sau, mai bine zicând, într-o suspinare metalică care se pierdu în deșerturile lumii și al cutiei. O tăcere drăgălașă urmă după aceasta, tăcere ce dovedea o mare câtime de simțire în sânul monedelor; tăcere scumpă și mult mai glăsuitoare decât însăși vorba; tăcere care mi-a atins până și mie, ... ... a se oglindi; iar apa dormea adânc împreună cu peștii din fund și sălbătăciunile din față. Două oare întregi vegheai la somnul iazului, cu pușca în mâni, gata de foc, în care timp numai din când în când auzeam, ca o notă pierdută în adâncul tăcerii, câte un mic ocăit înădușit a vreunei rațe, ce cu botul sub aripă visa, se vede, de apropierea dușmanului. — Curând o să se reverse ... deșteptată prinse să se frământe în jurul meu. Un popr întreg de păseri furnica acum în toate părțile; bâtlanii cu cataligele lor întinse se roteau în cercuri mari deasupra apei, găinușile sprintene săreau de pe un nufăr pe nufăr, stoluri de grauri se zburătăiau prin stuh, făcându-și spaimă de vântul ce cânta prin trestii; apoi nagâți, păscari, rațe, cufundari cântau ... neștiind în ce să dau. — Aține-te, cuconașule! strigă moș Toma la urechea mea. Atunci două rațe grase, pântecoase, trecură ocăind deasupra capului meu. În aceeași clipă dădui foc cu amândouă țevile, un nor de fum îmi îmbrobodi un moment vederile, iar rațele vesele de neghibăcia mea, luară, vorba ceea, haliciurile ... Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848 ... patul de bolovani, și pe cărările de pe coastele dealurilor se zăreau șiruri de plăieși urcându-se spre curte la chemarea unui bucium. Țăranii formaseră un rond mare, în mijlocul căruia intrase Vali. Exaltat și uimit, junele nostru erou admira tipurile frumoase și caracteristice de care se vedea înconjurat; în fiecare plăieș el privea pe un demn pogorâtor din vitezele legioane ale lui Traian, pe un adevărat strănepot de-al vitejilor lui Ștefan-vodă! El improviză dar un discurs colorat de poezia iluziilor sale, grăind de Patrie, de glorie, de libertate, de egalitate, de fraternitate, de virtuțile strămoșilor, de viitorul măreț al României ... multe alte vești rele, corespondentul mai adăuga: că poliția din Iași ar fi arestat un mare număr de persoane pe care le supunea la torturi în întunericul închisorilor, că o seamă de tineri ar fi fost expeduiți spre Dun[...]n căruțe de poștă, iar că sosind în pădurea de la Poieni, nu departe de Iași, ar fi fost uciși de arnăuții care-i escortau; în fine, că unul din șefii miliției, prințul G., plecase la munți cu un ... Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil ... Movilă etc. Noblețea dar, așa precum este înțeleasă de popoarele occidentale, nu a existat în țară, și dacă mai târziu s-au introdus în societatea română oarecare pretenții de nobilime bazată pe titlurile funcționarismului, aceste tendințe de îngâmfare ridicolă au fost aduse de fanarioți. Ei au pus în circulare termenii grecoturceș ti de celebi, afthenta, beimu, eclamprotate, evghenestate etc., meniți de a ridica un piedestal personalității lor de parveniți. Căzând însă ei de la putere, s-a dărâmat și toată clădirea cu dânșii, iar românii au revenit ... ale strămoșilor. Iată cum se explică avântul generos care a îndemnat pe boierii și pe feciorii de boieri din generația actuală să sacrifice în Divanul adhoc atât privilegiile legate de titlurile boierești, cât și înseși acele titluri. Și, în adevăr, ce izvor de măgulire putea să fie pentru un român în titlurile de Paharnic, de Stolnic, de Comis, de Medelnicer etc., când boieria acestora nu era decât o slugărie travestită. Paharnicul mare, îndeplinind funcția de Ă ... religios. Dar ceea ce inspiră o mirare dureroasă este că toate acele formule de afurisenii și acte de cruzime au fost pretutindeni dictate și executate în ... Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou ... mic minunatele iluziuni, copiate după natură, imitând schimbările și mișcările, ce se săvârșesc în perioadele elementelor tulburate. Priveliștea este adusă la așa mare perfecțiune, încât în mijlocul iernii, pe când afară viscolește și gerul frige pârjol, privitorul, lăfăindu-se în loja sa somptuoasă, în care aburește o căldură ca în luna lui mai, simte până și mirosul de viorele și lăcrimioare, care-i vine de la o damă megieșă, elegantă și cu un buchet mare în mână. Cortina se ridică și el vede aievea o furtună pe mare cu fulgere și trăsnete, sau viscol de nea, ce se spulberă în pusÂtiu, înghețând de viu și îngropând în troian pe călătorul rătăcit. Deci târgovețul birocrat sau locuitorul nerăzlețit din oraș nu o dată cu înfiorare își închipuie pe acel nenorocit, care pe neaș ... săniuță, eram desăvârșit obosit, și un oftat de ușurință mi se rostogoli de pe buze, când m-am văzut așezat în ea, cu picioarele vârâte în paiele coșului. — Moșule! întrebai, oare nu vom rătăci în acest viscol? — De asta nu mă îngrijesc, răspunse el, gloaba mea nu-mi va ... Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor ... să fie, dacă nu va avea și femei, va fi totdeauna monotonă și urâtă. O adunare fără femei este ca o grădină fără flori, ca un bărbat fără barbă și musteți, ca o zi fără soare, ca o gazetă fără abonați, ca un șes fără verdeață, ca un teatru fără public, ca versuri fără poezie, ca o viață fără iluzii, ca un judecător fără procesuri, ca un tânăr fără amor și, în sfârșit, ca toate comparațiile din lume. Femeile singure au talentul să însuflețeze conversația, să-și înalțe închipuirea până în al noulea cer dacă este un al noulea cer. O adunare cu femei te face de-ți uiți grijile vieții, chinurile ambiției, lipsa bogăției, nemulțumirile politicii. Fruntea ți se dezbârcește, te uiți, te socoți în vrâstă de optsprezece ani, fără supărări, fără necazuri, slobod și fericit. Femeile sunt poezia vieții noastre, femeile, zic, dar lucru cel mai rar ce găsești ... din flori, din armonie și din razele curcubeului, capricioasă, ră câteodată, bună mai multe ori, o ființă făcută pentru amor, menită a pune în lanțuri pe eroii cei mai neînduplecați, care pentru un zâmbet te Vasile Alecsandri - Un salon din Iași ... auzim romanța. Cânt-o numai pentru noi, ca să vedem dacă poezia e vrednică de armonia cântecului: (Dama de lângă clavir, rugată de toți, primește, în sfârșit, și cântă următoarea romanță cu un glas limpede și duios:) Ce gândești, o! Margărită, Când de visuri ești răpită Într-al nopții miez senin, Când din luna zâmbitoare Vine-o rază ... sunt foarte intrigată de a ști cine-i acea Margărită atât de frumoasă? DAMA DE LA CLAVIR: Socotiți poate că e vreo persoană în ființă?... Vă înșelați. Domnul X e un original înamorat de o floare. DAMELE (apropiindu-se iute de clavir) : De o floare? DAMA DE LA CLAVIR: Dar domnul X mi-a mărturisit ... seamăn pe lume! Acea floare însuflețită se apropia de dânsul, se pleca zâmbind asupra lui; îi zise câteva cuvinte misterioase, și apoi se făcu nevăzută în seninul albastru al cerului. De atunci X este înamorat de acea drăgălașă arătare a visului său, și o slăvește ca pe un înger, și pentru dragostea ei s-a dedat poeziei și armoniei, pentru ca să o cânte în versuri și Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun ... cu diplomă, fu trimis ca misionar în Abisinia. Admirabila sa elocință teologică cuceri toate inimile, captivând chiar și pe Negușul Menelik. El ar fi putut face carieră strălucită, dacă nu s-ar fi lăsat condus de inspirația sa pentru niște idei ciudate, la o dispută ce sta în contra dogmelor vechilor apostoli. El își alcătui o filozofie exclusivă, un fel de cult ce nu se potriÂvea cu doctrinele ortodoxe. Acuzat de clerul de acolo, fu recheÂmat în capitală, judecat de duhovnicii sinodului și surghiunit într-o mănăstire părăsită din pustiurile guvernământului Tomsk. Dar el și acolo își găsi adepți printre locuitorii nomazi ... creaturi nemernice, arunÂcate ca de prisos pe acest pământ și înstrăinate de ceata sociabilă, ce-i înconjoară. Izgonit din hotarele drepturilor comunei, rătăceam într-un orizont deșert și întuneric, în care pierdusem orice urmă și orice legătură cu lumea activă, văzând alfa și omega funcțiilor vieții numai în curmarea unui proces fără țintă și sfârșit. Omul izgonit din principiile sociale plutește în spațiul deșert ca frunza uscată, ce se-nvârte în aer, zbuciumată de vânt, spre a pica Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă ... probăluike ca gherivând ghin natura noastră, carea lucră pe cum e mânată mai gheparke. Într-o viitoare conferență, vom cuvânta apoi ghespre această natură iarăși în aplicățiunile sale în raport cu pedagojia, cu beserica și cu ișcoala! (Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este numit în slujbă profesor "ghe pedagojie în jenăre și ghe limba makernă în șpețial". Să-l vedem la lucru.) O inspecțiune Profesorul: Că-z onorat domnul inșpectore va binevoi doară un momânt să asculke aplicățiunea metoaghii intuikive. Inspectorul se așează, scoate carnetul și condeiul și ascultă. Profesorul: Mă! prostovane! tu ala ghe colo... Spune-ne tu ... pe cum că: ghe unghe ne trajem noi?... ghe unghe?... spune! Elevul (energic): De la Traian, dom'le! Profesorul (făcând cu ochiul inspectorului, care stă în admirație): Și cine era Trăian? Elevul: El era un om bun! Profesorul (emoționat): Bun, drăguțul ghe el! zic zău lui Dumnezău, bun!... și cu cine s-au bătut el? Elevul (brav): Cu turcii! Profesorul ... aflăm cine nu a știut reșpectul? (Fierbe de ciudă.) Mai mulți școlari: Popescu, dom'le! Profesorul: Popăscu? Nu se poake... Popăscu doară-i un școler emininke. Școlarii: Popescu, dom'le! Profesorul: Acela care mai ... Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda caselor de țară, unde locuia un vechi prieten al meu. Stăpâna de casă, în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și cu țurțuri mici de mărgele roșii pe margine, trebăluia nu știu ce prin cerdacul larg din față. Când văzu de ... fermecate podelele casei aceleia! Altfel nu mi-aș putea da seama pentru ce, fără să-mi fi fost somn, pleoapele-mi căzură peste ochi și, în loc de întuneric, o puternică lumină îmi inundă privirea... iar închipuirea mea se strămută, într-o clipă, în alte lumi, în alte timpuri... Strânsei pleoapele mai tare, ca să văd mai bine... Un mare oraș, așezat între dealuri verzi, se întindea înaintea mea și, pe străzile-i albe, largi și pline de soare, lume multă foia în ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru FACE UN SEMN ÎNRezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru FACE UN SEMN ÎN. ... 2 Corinteni Capitol 12 1 E nevoe să mă laud, măcarcă nu este de folos. Voi veni totuș la vedeniile și descoperirile Domnului. 2 Cunosc un om în Hristos, care, acum patrusprezece ani, a fost răpit pînă în al treilea cer (dacă a fost în trup nu știu; dacă a fost fără trup, nu știu: Dumnezeu știe). 3 Și știu că omul acesta (dacă a fost ... am rugat pe Domnul să mi -l ia. 9 Și El mi -a zis: ,,Harul Meu îți este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvîrșită.`` Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentruca puterea lui Hristos să rămînă în mine. 10 De aceea simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strîmtorări, pentru Hristos; căci cînd sînt slab, atunci sînt tare. 11 Am ajuns nebun: voi m`ați silit. Dar voi trebuia să mă lăudați; căci ... nimic, totuș cu nimic n`am fost mai pe jos de acești apostoli așa de minunați. 12 Semnele unui apostol le-ați avut printre voi în toată răbdarea, prin semne, puteri și minuni cari au fost făcute între voi. 13 ... ... apucă -l de coadă.` El a întins mîna și l -a apucat; și șarpele s`a prefăcut iarăș într-un toiag în mîna lui. 5 ,Iată`, a zis Domnul, ,ce vei face, ca să creadă că ți s`a arătat Domnul, Dumnezeul părinților lor: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.` 6 ... glasul tău, să iei apă din rîu, și s`o torni pe pămînt; și apa, pe care o vei lua din rîu, se va preface în sînge pe pămînt.`` 10 Moise a zis Domnului: ,,Ah! Doamne, eu nu sînt un om ori vorbirea ușoară; și cusurul acesta nu -i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de cînd vorbești Tu robului Tău; căci vorba ... pentru tine, îți va sluji drept gură, și tu vei ținea pentru el locul lui Dumnezeu. 17 Ia în mînă toiagul acesta, cu care vei face semnele.`` 18 Moise a plecat; și, cînd s`a întors la socrul său Ietro, i -a zis: ,,Lasă-mă ... Meu să plece, ca să-Mi slujească; dacă nu vrei să -l lași să plece, voi ucide pe fiul tău, pe întîiul tău născut.`` 24 ... ... Fapte Capitol 2 Fapte 1 Fapte Capitol 2 1 În ziua Cincizecimii, erau toți împreună în acelaș loc. 2 Deodată a venit din cer un sunet ca vîjîitul unui vînt puternic, și a umplut toată casa unde ședeau ei. 3 Niște limbi ca de foc au fost văzute ... prooroci, tinerii voștri vor avea vedenii, și bătrînii voștri vor visa visuri! 18 Da, chiar și peste robii Mei și peste roabele Mele voi turna, în zilele acelea, din Duhul Meu, și vor prooroci. 19 Voi face să se arate semne sus în cer și minuni jos pe pămînt, sînge, foc și un vîrtej de fum; 20 soarele se va preface în întunerec, și luna în sînge, înainte ca să vină ziua Domnului, ziua aceea mare și strălucită. 21 Atunci oricine va chema Numele Domnului, va fi mîntuit.`` 22 Bărbați Israeliți ... au primit propovăduirea lui, au fost botezați; și în ziua aceea, la numărul ucenicilor s`au adaus aproape trei mii de suflete. 42 Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în legătura frățească, în frîngerea pînii, și în ... ... Samariei. 2 Niște oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ștefan, și l-au jălit cu mare tînguire. 3 Saul de partea lui, făcea prăpăd în Biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbați și pe femei, și -i arunca în temniță. 4 Ceice se împrăștiaseră, mergeau din loc în loc, și propovăduiau Cuvîntul. 5 Filip s`a coborît în cetatea Samariei, și le -a propovăduit pe Hristos. 6 Noroadele luau aminte cu un gînd la cele spuse de Filip, cînd au auzit și au văzut semnele, pe cari le făcea. 7 Căci din mulți îndrăciți ieșeau duhuri necurate ... scoteau mari țipete; mulți slăbănogi și șchiopi erau tămăduiți. 8 Și a fost o mare bucurie în cetatea aceasta. 9 În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea și punea în uimire pe poporul Samariei. 10 Toți, dela mic pînă la mare, îl ascultau cu luare aminte, și ziceau: ,,Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care ... Cuvîntul Domnului, și după ce l-au propovăduit, Petru și Ioan s`au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în ... mare, care, după ce a fost vestită întîi de Domnul, ne -a fost adeverită de cei ce au auzit -o, 4 în timp ce Dumnezeu întărea mărturia lor cu semne, puteri și felurite minuni, și cu darurile Duhului Sfînt, împărțite după voia Sa! 5 În adevăr, nu unor îngeri a supus El lumea viitoare, despre care vorbim. 6 Ba încă, cineva a făcut undeva următoarea mărturisire ... unul. De aceea, Lui nu -I este rușine să -i numească ,,frați``, 12 cînd zice: ,,Voi vesti Numele Tău fraților Mei; Îți voi cînta lauda în mijlocul adunării.`` 13 Și iarăș: ,,Îmi voi pune încrederea în El.`` Și în alt loc: ,,Iată-Mă, Eu și copiii, pe cari Mi i -a dat Dumnezeu!`` 14 Astfel dar, deoarece copiii sînt părtași sîngelui și ... morții, adică pe diavolul, 15 și să izbăvească pe toți aceia, cari prin frica morții erau supuși robiei toată viața lor. 16 Căci negreșit, nu în ajutorul îngerilor vine El, ci în ajutorul seminței lui Avraam. 17 Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraților Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, ... ... Sînt multe feluri de limbi în lume, totuș niciuna din ele nu este fără sunete înțelese. 11 Dar dacă nu cunosc înțelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbește, și cel ce vorbește, va fi un străin pentru mine. 12 Tot așa și voi, fiindcă rîvniți după daruri duhovnicești, să căutați să le aveți din belșug, în vederea zidirii sufletești a Bisericii. 13 De aceea, cine vorbește în altă limbă, să se roage să aibă și darul s`o tălmăcească. 14 Fiindcă, dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod. 15 Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă ... pentru cei necredincioși. Proorocia, dimpotrivă, este un semn nu pentru cei necredincioși, ci pentru cei credincioși. 23 Deci, dacă s`ar aduna toată Biserica la un loc, și toți ar vorbi în alte limbi, și ar intra și de cei fără daruri, sau necredincioși, n`ar zice ei că sînteți nebuni? 24 Dar dacă toți proorocesc, și ... dar unul după altul, pentruca toți să capete învățătură și toți să fie îmbărbătați. 32 Duhurile proorocilor sînt supuse proorocilor; 33 căci Dumnezeu nu este un ... Apocalipsa Capitol 12 Apocalipsa 11 Apocalipsa Capitol 12 1 În cer s`a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna supt picioare, și cu o cunună de douăsprezece stele pe cap. 2 Ea era însărcinată, țipa în durerile nașterii, și avea un mare chin ca să nască. 3 În cer s`a mai arătat un alt semn: iată, s`a văzut un mare balaur roș, cu șapte capete, zece coarne, și șapte cununi împărătești pe capete. 4 Cu coada trăgea după el a treia parte ... Balaurul a stătut înaintea femeii, care sta să nască, pentruca să -i mănînce copilul, cînd îl va naște. 5 Ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească. El are să cîrmuiască toate neamurile cu un toiag de fer. Copilul a fost răpit la Dumnezeu și la scaunul Lui de domnie. 6 Și femeia a fugit în ... pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo o mie două sute șase zeci de zile. 7 Și în cer s`a făcut ... ... cîntat laudele Lui. 13 Dar au uitat curînd lucrările Lui, și n`au așteptat împlinirea planurilor Lui. 14 Ci i -a apucat pofta în pustie, și au ispitit pe Dumnezeu în pustietate. 15 El le -a dat ce cereau; dar a trimes o molimă printre ei. 16 În tabără au fost geloși pe Moise, și pe Aaron, sfîntul Domnului. 17 Atunci s`a deschis pămîntul, și a înghițit pe ... închis deasupra cetei lui Abiram. 18 Focul le -a aprins ceata, și flacăra a mistuit pe cei răi. 19 Au făcut un vițel în Horeb. S`au închinat înaintea unui chip turnat, 20 și au schimbat Slava lor, pe chipul unui bou, care mănîncă iarbă. 21 Au uitat pe ... înaintea Lui, ca să -L abată dela mînia Lui și să -L oprească să -i nimicească. 24 Ei au nesocotit țara desfătărilor; n`au crezut în Cuvîntul Domnului, 25 ci au cîrtit în corturile lor, și n`au ascultat de glasul Lui. 26 Atunci El a ridicat mîna și a jurat că -i va ... ... iubiți; împărțiți și bucuria cu el, acum, toți ceice l-ați plîns, 11 ca să fiți săturați, bînd laptele mîngîierilor lui, ca să vă desfătați în totul de plinătatea slavei lui. 12 Căci așa vorbește Domnul: ,Iată, voi îndrepta spre el pacea ca un rîu, și slava neamurilor ca un pîrîu ieșit din matcă, și veți fi alăptați; veți fi purtați în brațe, și desmerdați pe genunchi. 13 Cum mîngîie pe cineva mamă-sa, așa vă voi mîngîia Eu; da, veți fi mîngîiați în Ierusalim! 14 Și cînd veți vedea aceste lucruri, inima vi se va bucura, și oasele voastre vor prinde putere ca iarba.`` -Domnul Își va arăta ... robii Săi, dar va face pe vrăjmașii Lui să -I simtă mînia. 15 ,,Căci iată, Domnul vine într`un foc, și carăle Lui sînt ca un vîrtej; Își preface mînia într`un jăratic, și amenințările în flacări de foc. 16 Căci cu foc Își aduce Domnul la îndeplinire judecățile, și cu sabia Lui pedepsește pe oricine; și cei uciși de Domnul ... dintre ei, pe unii ca preoți și Leviți, -zice Domnul. 22 Căci după cum cerurile cele noi, și pămîntul cel nou, pe cari le voi face ... ... la cîmp, să nu se întoarcă să-și ia haina. 19 Vai de femeile, cari vor fi însărcinate și de cele ce vor da țîță în zilele acelea! 20 Rugați-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într`o zi de Sabat. 21 Pentrucă atunci va fi un necaz așa de mare, cum n`a fost niciodată dela începutul lumii pînă acum, și nici nu va mai fi. 22 Și dacă ... ziua aceea și despre ceasul acela, nu știe nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. 37 Cum s`a întîmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întîmpla și la venirea Fiului omului. 38 În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, cînd mîncau și beau, se însurau și se măritau, pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie, 39 și n`au știut nimic, pînă cînd a venit potopul și i -a luat pe toți, tot așa va ... său, la venirea lui, îl va găsi făcînd așa! 47 Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale. 48 Dar dacă este un ... și s`o scoată afară? 12 Cu cît mai de preț este deci un om decît o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.`` 13 Atunci a zis omului aceluia: ,,Întinde-ți mîna!`` El a întins -o, și mîna s`a ... nici nu va striga. Și nimeni nu -I va auzi glasul pe ulițe. 20 Nu va frînge o trestie ruptă, și nici nu va stinge un fitil care fumegă, pînă va face să biruie judecata. 21 Și Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.`` 22 Atunci I-au adus un îndrăcit orb și mut; și Isus l -a tămăduit, așa că mutul vorbea și vedea. 23 Toate noroadele, mirate, ziceau: ,,Nu cumva este ... cuvintele tale vei fi osîndit.`` 38 Atunci unii din cărturari și din Farisei au luat cuvîntul, și I-au zis: ,,Învățătorule, am vrea să vedem un semn dela Tine!`` 39 Drept răspuns, El le -a zis: ,,Un neam viclean și preacurvar cere un semn Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FACE UN SEMN ÎNRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru FACE UN SEMN ÎN. ... A. Tranz . I. 1. A întocmi , a alcătui , a făuri , a realiza , a fabrica un obiect . Face un gard . 2. A construi , a clădi ; a ridica , a așeza . Face o casă . Face fânul stoguri . 3. A găti , a prepara , a pregăti un aliment , o mâncare . 4. A compune , a scrie , a crea o operă literară ; a executa , a ... realiza , a îndeplini , a împlini . Și - a făcut datoria . 4. A exercita , a practica o meserie . Face avocatură . 5. ( Cu complementul " semn " ) A atrage cuiva atenția printr - un gest ; a da cuiva să înțeleagă ceva printr - un semn . ( Cu elipsa complementului ) Face din cap că a înțeles . 6. A parcurge , a străbate un drum sau o distanță . A făcut 2 kilometri . 7. A petrece , a parcurge ... DESCHÍDE , deschíd , vb . III . 1. Tranz . A da la o parte , a împinge în lături o ușă , o fereastră , un capac etc . care închide ceva . 2. Tranz . A desface , a face să nu mai fie împreunat sau strâns . 3. Tranz . A desface , a dezlipi un plic , a scoate din plic , a despături o scrisoare ( pentru a lua cunoștință de conținut ) . 4. Refl . ( Despre pământ ... A se despica , a se crăpa . 5. Tranz . ( Adesea fig . ) A săpa , a tăia , a croi un drum , o șosea , o cărare . 6. Tranz . A porni o acțiune ( juridică ) , a face începutul ; a începe . 7. Tranz . A face să ia naștere , să funcționeze , a înființa , a organiza o școală , o instituție etc . 8. Tranz . ( În expr . ) A deschide o paranteză = a pune primul dintre cele două semne care formează o paranteză ; fig . a face ... ... bucăți de lemn , de piatră , de metale prețioase etc . așezate perpendicular și simetric una peste alta și constituind simbolul credinței creștine . 2. Figură sau desen în formă de cruce ( I 1 ) , având diferite semnificații : într - o listă de nume de persoane arată că posesorul celui însemnat cu cruce a decedat ... cuvântului respectiv ; în calendar marchează o zi de sărbătoare creștină ; peste un text indică semnul anulării etc . 3. Simbol al ritualului creștin , care constă dintr - un gest ( semnul crucii ) făcut cu degetele la frunte , la piept și , succesiv , la cei doi umeri . 4. Religia , confesiunea creștină : creștinism . 5. Termen care intră ... unor decorații , insigne etc . în formă de cruce ( I 1 ) . Crucea " Sfântul Gheorghe " . 6. Nume dat la diverse obiecte sau părți ale unor obiecte , dispuse în formă de cruce ( I 1 ) . 7. Piesă de oțel , fontă , beton etc . pentru legarea a două conducte în prelungire , din care se despart două orificii laterale perpendiculare . 8. Instrument de tortură în antichitate , pe care osânditul îl purta adesea în spinare până la locul de execuție și pe care era apoi pironit cu cuie . 9. ( Pop . : art . ) Constelația lebedei , formată din cinci stele așezate în ... ... COROÁNĂ , coroane , s . f . 1. Podoabă în formă de cerc făcută din flori și frunze , cu care se încununează capul ; cunună . 2. Podoabă de metal ( prețios ) , ornată cu pietre scumpe și purtată ... solemne ca semn al puterii lor ; p . anal . tiară papală . 3. Fig . Putere monarhică , suveranitate ; p . ext . persoană care deține această putere . 4. Unitate monetară în anumite țări . 5. Totalitatea crengilor unui arbore , ale unui arbust etc . 6. Partea superioară , vizibilă , a dintelui omului , care iese din gingie și ... acoperită cu smalț . 7. Partea de deasupra copitei la piciorul calului . 8. Suprafață cuprinsă între două cercuri concentrice . 9. ( În sintagmele ) Coroană solară = regiune luminoasă în jurul soarelui , formată din stratul exterior și cel mai rarefiat al atmosferei solare , vizibilă cu ochiul liber în timpul unei eclipse totale de soare . Coroana boreală = Numele unei constelații ( circulare ) din emisfera boreală ; Hora . 10. Nume dat mai multor piese sau părți de ... ... a spus cum a fost . 5. A avea prețul . . . ; a costa , a valora . Cât sunt vinetele ? 6. ( În superstiții , ghicitori etc . ) A însemna , a prevesti , a fi semn că . . . Ce e când ți se bate tâmpla ? B. ( Cu funcție copulativă ) 1. ( formează , împreună cu numele predicativ , predicatul ) El este vesel . 2. ( construit cu ... cu un nume predicativ , exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv ) Mi - e prieten . 3. ( În construcții impersonale , cu subiectul logic în dativ ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment , o senzație , o stare sufletească ) A simți . Mi - a fost greu . 4. ( Impers . ; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală ) A urma ( să se facă ) , a trebui ... lăuda a fi învățat totul . 5. ( Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect ) Să se fi aflând mulți în lume ? III. ( Construit cu un participiu invariabil sau cu un ... |
||