|
|
||
Vezi și:PRIETENEȘTE,
SOAȚĂ,
SORĂ,
SURATĂ,
VORNICEASĂ
... Mai multe din DEX...
PRIETENĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PRIÉTENĂ s. 1. amică, (pop.) surată, (înv. și reg.) soață. (\~ din copilărie.) 2. v. amantă.Sursa : sinonime priétenă s. f. (sil. pri-e-), g.-d. art. priétenei; pl. priéteneSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PRIETENĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentru PRIETENĂ. Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor ... pentru familia lui - o familie dintre cele mai bune - și pentru mine o mare mâhnire. Cu cele mai afectuoase salutări, a dumitale bună prietenă, Mari Popescu." A! irezistibilă grație, cum știi de frumos să poruncești! Și ce bine s-a nemerit! Ionescu are și el ... Costică: - Un moment!... Și ies ca din pușcă, sar în birjă și alerg acasă... Acasă, scrisorica nicăieri... Fuga la d-ra Popescu. - Prea-grațioasa mea prietenă, lucrul merge bine; am obținut de la profesor nota dorită; decât, acuma am nevoie să știu numele protejatului matale... Cum îl cheamă pe tânărul? - Ți ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi Câmpia cu numere (Prima zi) de Petruț Pârvescu Debut editorial în anul 1995, volumul a fost publicat de Editura Panteon, cu o prefață de George Vulturescu, carte premiată la cea de-a XIII – a ediție a Festivalului - concurs național de poezie și interpretare critică a operei eminesciene Porni luceafărul... , ed. 1995. II. mărturia păpădiei „Eu sunt singurătatea devenită Omâ€� (Nietzsche) 1. stau și contemplu acest echilibru frenetic bile și cuburi linii și plane gesturi arhitectonice ale celor trei timpuri obiective măsurăm o DIMENSIUNE mereu ACEEAȘI cu-nverșunare până la lacrima duioasă pândim încordați lama albastră a securii în aer călăul plictisit asudând deasupra butucului verde altoim veacul cu priceperi mărunte capul într-o parte ( o căpățână de varză murată) burta într-o parte (cu toate măruntaiele grămadă) degetele numărându-se cu-nfrigurare pe la spate sunt TOATE unu doi trei cinci șapte ZECE cu toate zece fericitul doar ochiul un mugure zemos voluptuos trage fermoarul pustiește totul între brazde de carne aburind veselii amorțite sclipesc în soare dogoritor 2. merită toate acestea osteneala prietene te ridici în genunchi ... Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei Petre Ispirescu - Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Amândoi erau oameni de treabă și frumoși. Ei se iubeau, nevoie mare! Dară erau tot mâhniți și amărâți că nu făceau copii. Toate leacurile ce luase împărăteasa de pe la vraci și vrăjitoare nu-i folosise întru nimic. Împăratul și împărăteasa se puseră pe post și pe rugăciune, cu gând ca doară îi va asculta Dumnezeu și le va da și lor un copil. După trecere de câteva zile, într-una din seri, când petrecură ei o parte din noapte rugându-se mai fierbinte, se culcară și mai târziu. Cum puse capul pe perină, adormiră îndată, parcă-i lovise cineva cu muchea în cap. Nu trecu mult și împărăteasa dete un țipăt, răsărind din somn. - Da ce ai, draga mea împărăteasă, zise împăratul, de țipi așa de grozav? - Ce să am, mărite împărate, iacă am văzut un vis frumos și minunat. Ascultă, că voi să ți-l povestesc: Se făcea că eram într-o grădină, frumoasă, frumoasă, cum n-am mai văzut. Erau niște ... Emil Gârleanu - Demisia Demisia de Emil Gârleanu Ba cu gluma, ba cu un pahar de vin, nici nu știi când fuge vremea: odată te trezești că se luminează de ziuă! Ion Șerbescu se plecă, dădu perdeaua la o parte, apoi spuse tovarășului său, Gheorghe Mincu: — Mă, se face ziuă. Mincu se-ndoi, făcu ochii mici, să pătrundă întunericul sur de afară, apoi bătu cu inelul în marmura mesei: — Încă un rând! Dintr-un colț se înălță o umbră, merse, clătinându-se, până la butoiul de lângă tejghea, dădu drumul canelei și se îndreptă apoi spre masă, cu două halbe cu bere. Pe urmă, fără nici un cuvânt, se duse și se topi iarăși în colțul de unde răsărise adineoare. Mincu dădu din cap: — Numai chelner să nu fii! Șerbescu răspunse cu îngâmfarea lui de glas, veșnic batjocoritoare: — Chelner... și cântăreț de operetă. — Prea ne terfelești și tu breasla. — Ba nu. De câte ori, ca și ăsta, pentru un cuplet nerod, care a plăcut publicului, nu ți-ai deschis gâtlejul de cinci-șase ori pe rând? — Nu-i totuna. — Haide... Prosit! — Prosit! Șerbescu își aprinse o țigară. Prietenii tac ... Ștefan Octavian Iosif - Grenadirii Ştefan Octavian Iosif - Grenadirii Grenadirii de Ștefan Octavian Iosif , traducere de Heinrich Heine Din Rusia doi grenadiri se pornesc Voioși să-și revadă iar Franța, Dar când au intrat în hotarul nemțesc, Atunci își pierdură speranța. Atunci au aflat dureroasele știri Că gloria Franței s-a stins: Înfrânte, zdrobite sunt marile-oștiri Și cezarul, cezarul e prins! Atunci își plecară triști frunțile lor Și plânseră cei doi tovarăși. Iar unul a zis: — Cumplit mă mai dor, Cumplit mă ard rănile iarăși! A zis celălalt: — Un vis fuse tot, Și moartea mi-ar fi mult mai bine! Am însă nevastă, copii, și nu pot Să mor, că-s pierduți fără mine! — N-am zor de nevastă, n-am zor de copii, Un dor mai frumos m-a cuprins; Cerșească pe drumuri ori facă ce-or ști: Cezarul, cezarul meu, prins! Curând, o, prietene, mort voi zăcea: Ascultă-mi un singur cuvânt! Cadavrul cu tine în Franța mi-l ia, Mă-ngroapă-n al Franței pământ! Dar crucea onoarei mi-o prinde la piept, Aproape de inima-mi stinsă; Așază-mi și flinta la umărul drept Și spada la mijloc ... Alecu Donici - Șoarecul și guzganul Alecu Donici - Şoarecul şi guzganul Șoarecul și guzganul de Alecu Donici — Vecine! Ai auzit o veste de priință? Zicea către guzgan un șoarec la ambari, Că leul au luat în unghie pe mâță Și noi de-acum vom fi aice mari și tari. — Ei, nu te bucura, prietene, degeaba -- Guzganul au răspuns c-un aer ispitit -- Căci de va rămânea la ei pe unghii treaba, Apoi sărmanul leu nu scapă nezătrit: Ca mâța fiară nu-i mai groaznică sub soare. Fricoșilor le par puternici numai cei De care se tem ei. Precum la noi au zis o treaptă oarecare: Doar pui, armașul Alecu Donici - Leul și iepurele Alecu Donici - Leul şi iepurele Leul și iepurele de Alecu Donici Un leu c-un iepure prieteni s-au făcut. Eu văd că vă mirați Și nici e de crezut; Dar când îți sta să căutați La adunările lumești, Apoi mai grele lucruri îți crede nefirești. Așa, odată au pornit Ei împreună la plimbare, Și iepurele au stârnit Această întrebare: — Prietene iubit! Mă mir eu și te rog să-mi spui Pricina, pentru ce cucoșul nimicit, Pe care poți pe loc c-o sfârlă mort să-l pui, Te sparie așa cumplit, Încât tu fugi de glasul lui? — Aceasta nu-i de vro mirare, Lui leul au răspuns. Și noi cei mari suntem cu slăbiciuni născuți. Precum un elefant, cât este el de mare, De șoareci iar se teme tare. Apoi pentru aceasta dar, Nu în zadar, Răspunse iepurul. Și eu ca voi cei mari, Mă tem de câini copoi și varvarii ogari. Și noi adeseori pe patimi ne silim Cu ale celor mari să le sămăluim. Dar nu prea Alecu Donici - Vulturul și paingul Alecu Donici - Vulturul şi paingul Vulturul și paingul de Alecu Donici Prin nouri, vulturul, spre muntele Ceahlău Întinse zborul său. Pe cea mai naltă stâncă a lui, el se așează Și lumea dedesubt privind, se desfătează. Un șir de munți măreți, Moldova de o parte. A ei câmpii, păduri, a ei frumoase sate! Și ape: Bistrița, Moldova și Siret, Pe șesuri vesele, se văd curgând încet. — Să fie lăudat al tău, o, Joe! nume, Pentru aripele ce tu mi-ai înzestrat; Cu care mă ridic la înălțimea lumei, Pe unde nimene a fi n-au cutezat! Aceste vulturul rostește bucuros. — Da' știi, prietene, că ești lăudăros! Paingul de pe mușchi atunce îi răspunde. Dar uită-te de vezi: și eu sunt oare unde? Se uită vulturul și vede, înadins, Paingul lângă el, cum mreaja a întins. — De unde te-ai luat? Întreabă el mirat. Și cum te-ai târâit? — Să-ți spun adevărat, Paingul au răspuns, Pe coadă-ți am venit, Tu însuți m-ai adus; Cu-a mea putere, eu nici aș fi îndrăznit, Iar de acum nu am de tine trebuință. ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame Epigrame de Antioh Cantemir traducere realizată de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Cuprins 1 I - La un egoist 2 II - La icoana sfântului Petru 3 III - La brut 4 IV - La Lida 5 V - La Erazdu 6 VII - La cititorii satirelor 7 VIII - La Leandru 8 IX - La un nou boierit I - La un egoist Critică și sfătuiește Cleandru pe-oricine vede, Unu-i leneș, altu-i grabnic, celălalt drept nu mai șede; Cesta reguli nu păzește, Cela nu se îngrijește De nimic; ș-a lui purtare a să-l ducă la pieire. Dar când ar vrea să se vadă și el fără părtinire, Ar vedea, cum vede lumea, că nu-i și el fără pată, Ci egoismu-l îmbată. Pesemne în lumea asta așa e dat să fim noi; Un orb când duce pre altul, cad în groapă amândoi. II - La icoana sfântului Petru Ce stai cu cheia, Petre? — În rai voi să slobod Răsăriteana ceată. — Dar celălalt norod Ce-n lanțurile Papei s-au prins așa ușor? — Eu n-am cu dânșii treabă; ei au chelarul lor. III - La brut Că ești ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Ferice de acela ce stând pe un picior Compune două sute de versuri într-un ceas, Mânjind o jumătate de conț pe toată ziua; Ce scrie cum îi vine, fără să-și bată capul Să afle din ce parte afară suflă vânt. Pre mine, însă, soarta cumplit mă osândi Să scriu cu îngrijire, cu trudă și cu număr. Când voi s-apuc condeiul, mă-ntreb întâi pre sine: De nu silit de patimi doresc a fi autor? Nu oare fala slavei la care aș privi, Sau pizma ori mânia, dorința clevetirii, Îmi predomnesc în minte? Căci oricât de cinstită O faptă e în sine, dar poate fi prea rea, Când scopul ei se trage din vicios izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Femeia înecată Bogdan Petriceicu Hasdeu - Femeia înecată Femeia înecată de Bogdan Petriceicu Hasdeu Din Moldova , nr. 2, 1862. Pe mal șezând Plin de-ntristare, Eu petreceam prin gând Pe rând Necazurile vieței solitare. "Ce trai De rai A fi căsătorit! Ce dulce armonie Să tot iubești necontenit. Fiind mereu iubit Cu duioșie! Mai în sfârșit Și mie Îmi trebui o soție, Să mor—de bucurie!" Deodată Iată Aleargă oarecine, Dând busta peste mine. — Bre, ce-ai pățit, vecine? — Rău și bine! Nevasta-mi a căzut în râu: S-a dus Pe apă-n sus, Și-i caut trupul eu! — Cu voia dumitale, Ți-a fi, prietene, cam greu, Căci trebuia s-apuci la vale... — Învață, măi, Doar pe flăcăi Ca tine! Eu îmi cunosc nevasta foarte bine! Ea toate le făcea pe dos, Și prin urmare bietul val A fost silit s-o ducă nu în jos, Ci drept în deal: Pe placul ei Să-noate, Căci altfeli nu se poate! Destule sunt asemenea femei, Dar nu se-neacă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PRIETENĂRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru PRIETENĂ. Proverbele Capitol 7 Proverbele 6 Proverbele Capitol 7 1 Fiule, păstrează cuvintele mele, și ține la tine sfaturile mele. 2 Ține sfaturile mele, și vei trăi; păzește învățăturile mele ca lumina ochilor. 3 Leagă-le la degete, scrie-le pe tăblița inimii tale. 4 Zi înțelepciunii: ,,Tu ești sora mea!`` Și numește priceperea prietena ta, - 5 ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuințează cuvinte ademenitoare. 6 Stăteam la fereastra casei mele, și mă uitam prin zăbrele. 7 Am zărit printre cei neîncercați, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte. 8 Trecea pe uliță, la colțul unde stătea una din aceste străine, și a apucat pe calea care ducea spre locuința ei. 9 Era în amurg, seara, în noaptea neagră și întunecoasă. 10 Și, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă și cu inima șireată. 11 Era bună de gură și fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă: 12 cînd în uliță, cînd în piețe, pela toate colțurile stătea la pîndă. 13 Ea l -a îmbrățișat și l -a sărutat, și cu o față fără rușine i -a ... Matei Capitol 20 Matei 19 Matei Capitol 20 1 Fiindcă Împărăția cerurilor se aseamănă cu un gospodar, care a ieșit dis de dimineață, să-și tocmească lucrători la vie. 2 S`a învoit cu lucrătorii cu cîte un leu pe zi, și i -a trimes la vie. 3 A ieșit pela ceasul al treilea, și a văzut pe alții stînd în piață fără lucru. 4 ,Duceți-vă și voi în via mea`, le -a zis el, ,și vă voi da ce va fi cu dreptul.` Și s`au dus. 5 A ieșit iarăș pe la ceasul al șaselea și al nouălea, și a făcut la fel. 6 Cînd a ieșit pela ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alții stînd în piață, și le -a zis: ,De ce stați aici toată ziua fără lucru?` 7 Ei i-au răspuns: ,Pentru că nu ne -a tocmit nimeni.` ,Duceți-vă și voi în via mea`, le -a zis el, ,și veți primi ce va fi cu dreptul.` 8 Seara, stăpînul viei a zis ispravnicului ... Matei Capitol 22 Matei 21 Matei Capitol 22 1 Isus a luat cuvîntul, și le -a vorbit iarăș în pilde. Și a zis: 2 ,,Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său. 3 A trimes pe robii săi să cheme pe cei poftiți la nuntă; dar ei n`au vrut să vină. 4 A trimes iarăș alți robi, și le -a zis: ,Spuneți celor poftiți: ,,Iată că am gătit ospățul meu; juncii și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate; toate sînt gata, veniți la nuntă.` 5 Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, și altul la negustoria lui. 6 Ceilalți au pus mîna pe robi, și-au bătut joc de ei, și i-au omorît. 7 Cînd a auzit împăratul s`a mîniat; a trimes oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia, și le -a ars cetatea. 8 Atunci a zis robilor săi: ,Nunta este gata; dar cei poftiți n`au fost vrednici de ea. 9 Duceți-vă dar ... Luca Capitol 14 Luca 13 Luca Capitol 14 1 Într`o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntașii Fariseilor, ca să prînzească. Fariseii Îl pîndeau de aproape. 2 Și înaintea Lui era un om bolnav de dropică. 3 Isus a luat cuvîntul, și a zis învățătorilor Legii și Fariseilor: ,,Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?`` 4 Ei tăceau. Atunci Isus a luat de mînă pe omul acela, l -a vindecat, și i -a dat drumul. 5 Pe urmă, le -a zis: ,,Cine dintre voi, dacă -i cade copilul sau boul în fîntînă, nu -l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?`` 6 Și n`au putut să -I răspundă nimic la aceste vorbe. 7 Apoi, cînd a văzut că cei poftiți la masă alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Și le -a zis: 8 ,,Cînd ești poftit de cineva la nuntă, să nu te așezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiți de el, să fie altul mai cu vază decît tine, 9 ... Luca Capitol 15 Luca 14 Luca Capitol 15 1 Toți vameșii și păcătoșii se apropiau de Isus ca să -L asculte. 2 Și Fariseii și cărturarii cîrteau și ziceau: ,,Omul acesta primește pe păcătoși, și mănîncă cu ei.`` 3 Dar El le -a spus pilda aceasta: 4 ,,Care om dintre voi, dacă are o sută de oi, și pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci și nouă pe islaz, și se duce după cea pierdută, pînă cînd o găsește? 5 După ce a găsit -o, o pune cu bucurie pe umeri; 6 și, cînd se întoarce acasă, cheamă pe prietenii și vecinii săi, și le zice: ,Bucurați-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.` 7 Tot așa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decît pentru nouă zeci și nouă de oameni neprihăniți cari n`au nevoie de pocăință. 8 Sau care femeie, dacă are zece lei (Grecește: drahme.) de argint, și pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa, și nu caută cu băgare de seamă pînă cînd îl găsește? 9 După ce ... Luca Capitol 11 Luca 10 Luca Capitol 11 1 Într`o zi, Isus Se ruga într`un loc anumit. Cînd a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I -a zis: ,,Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum a învățat și Ioan pe ucenicii lui.`` 2 El le -a zis: ,,Cînd vă rugați, să ziceți: Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pămînt. 3 Pînea noastră cea de toate zilele dă-ne -o nouă în fiecare zi; 4 și ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm oricui ne este dator; și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.`` 5 Apoi le -a mai zis: ,,Dacă unul dintre voi are un prieten, și se duce la el la miezul nopții, și -i zice: ,Prietene, împrumută-mi trei pîni, 6 căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, și n`am ce -i pune înainte;` 7 și dacă dinlăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ,Nu mă turbura; acum ușa este încuiată, copiii mei ... Matei Capitol 26 Matei 25 Matei Capitol 26 1 Dupăce a isprăvit Isus toate cuvîntările acestea, a zis ucenicilor Săi: 2 ,,Știți că după două zile vor fi Paștele; și Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit!`` 3 Atunci preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii norodului s`au strîns în curtea marelui preot care se numea Caiafa; 4 și s`au sfătuit împreună, cum să prindă pe Isus cu vicleșug, și să -L omoare. 5 Dar ziceau: ,,Nu în timpul praznicului, ca să nu se facă turburare în norod.`` 6 Cînd era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul, 7 s`a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; și, pe cînd sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. 8 Ucenicilor le -a fost necaz, cînd au văzut lucrul acesta, și au zis: ,,Ce rost are risipa aceasta? 9 Mirul acesta s`ar fi putut vinde foarte scump, și banii să se dea săracilor.`` 10 Cînd a auzit Isus, le -a zis: ,,De ce faceți supărare femeii? Ea ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRIETENĂRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru PRIETENĂ. PRIETENÉȘTE adv . Ca un prieten , cu prietenie ; cu bunăvoință ; amical . [ Pr . : pri - e - ] - Prieten + suf . - ... SOÁȚĂ , soațe , s . f . 1. ( Astăzi rar ) Soție , nevastă . 2. ( Înv . ) Tovarășă ; colaboratoare ; prietenă ... voc . ) Termen cu care cineva se adresează unei fete sau unei femei în semn de intimitate , de prietenie sau de dragoste ; dragă . 3. Fig . Tovarășă , prietenă . 4. Cel mai mic grad în ierarhia călugărească în mănăstirile de femei ; femeie care are acest grad . 5. Infirmieră . [ Var . : ( pop . ) suróră , sor s . f ... ... SURÁTĂ , surate , s . f . ( Pop . ) Prietenă VORNICEÁSĂ , vornicese , s . f . 1. ( Înv . ) Soția vornicului ( 1 ) ; vorniciță ( 1 ) . 2. Prietena cea mai apropiată a miresei , având diverse atribuții cu ocazia ceremonialului nunții ; drușcă , vorniciță ( 2 ) . - Vornic + suf . - |
||