|
|
||
|
Vezi și:SORȚAR,
GROMOVNIC,
LOTERIE,
NAȚIUNE,
SOARTĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SORȚ:
ȘORȚ,
ȘORT,
SORT.
SORȚ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SORȚ, sorți, s.m. (De obicei la pl.) Sistem de alegere, de desemnare, de repartiție prin aruncarea unor zaruri, prin tragerea unor bilete etc., care lasă să decidă întâmplarea, dând șanse egale tuturor participanţilor; zar sau bilet folosit la această operație. * Expr. A trage la sorți = a) a hotărî, prin sorți, o împărțeală, un câștig etc.; a participa, ca parte interesată, la o alegere prin sorți; b) (În vechiul sistem de recrutare) a recruta pentru îndeplinirea serviciului militar prin sistemul sorților. A cădea (sau a ieși) la sorți = a fi ales sau desemnat prin sorți. A se alege sorții = a se ajunge la un rezultat, a se clarifica o situație. Sorți de izbândă = posibilități de reușită; șansă. - Refăcut din sorți (pl. lui soartă).Sursa : DEX '98 SORȚ \~i m. mai ales la pl. Mod de alegere, realizat prin aruncarea zarurilor, prin tragerea unor bilete etc. astfel, încât rolul decisiv revine întâmplării. * A trage la \~i a hotărî ceva prin sorți. (A avea) \~i de izbândă (a avea) posibilități de reușită. /Din sorți pl. de la soartăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SORȚRezultatele 1 - 10 din aproximativ 87 pentru SORȚ. Ion Luca Caragiale - Un incident la cameră Ion Luca Caragiale - Un incident la cameră Un incident la cameră de Ion Luca Caragiale În sfârșit, ieri s'au deschis adunările de revizuire. După citirea mesajului domnesc, al cărui text l-am dat în numărul nostru trecut, dd. senatori retrăgându-se din localul Camerii, spre a se duce la localul Senatului, Camera a procedat, conform regulamentului, la proclamarea biuroului provizoriu, - prezident d. D. Cariadgi. După aceasta, unul din secretari a dat citire apelului nominal. Asupra acestei citiri s'a ridicat un incident în chestiune de regulament. Se știe că alesul adevărat al col. I de Suceava este d. Nicu Gane, iar nu d. Morțun, al cărui nume fusese din greșală trecut pe lista oficială publicată de guvern, după informațiile date de prefecți, în seara deschiderii urnei. Cu toate acestea, în apelul nominal alfabetic, secretarul biuroului provizoriu al Camerii nu citește numele d-lui N. Gane la litera respectivă, iar din contră, mai la vale, citește numele d-lui Morțun. D. Nicu Gane, care se află față și care are la mână certificatul de ales al col. I de Suceava, cere cuvântul spre a protesta. Guvernamentalii, cari, să nu ... Vasile Alecsandri - Bobii Trage, mândro, cu bobii, [1] Nu-ți mai lăcrima ochii. De-or cădea bobii în zece, Să știi că dorul nu-mi trece. De-or cădea bobii în opt, Să știi că mi-e dor de tot. ↑ A trage în 41 de bobi este un obicei foarte răspândit la români. Bobii prevestesc viitorul fetelor și al flăcăilor, și când, după deosebitele împărțeli în zece grămezi, și în opt, și în cinci, și în trei, rămâne unul pe dinafară, bobul sositor, atunci negreșit persoana dorită vine, dorul se împlinește. Babele prin sate sunt foarte dibace în tragerea bobilor pe sită. Mai sunt însă și țigance vrăjitoare, care se poartă din loc în loc și spun sorții cu oglinda sau cu cercetarea palmei de la mâna dreaptă. Românii, ca și strămoșii lor, au mare plecare a crede în presagiuri și păstrează încă unele din obiceiuri antice, atingătoare de aflarea soartei. Pe timpul romanilor, amorezii mai cu deosebire dau o mare însemnătate unor crederi copilărești. Lucrurile cele mai nedemne de băgat în seamă le umpleau inimile de bucurii sau de descurajare. De pildă, pocneau în mâini foi de trandafir sau de mac, sau de ... Mihai Eminescu - Satira I Satira I de Mihai Eminescu Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară, Și câți codri-ascund în umbră strălucire de isvoară! Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate, Când plutești pe mișcătoarea mărilor singurătate! Câte țărmuri înflorite, ce palate și cetăți, Străbătute de-al tău farmec ție singură-ți arăți! Și în câte mii de case lin pătruns-ai prin ferești, Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești! Vezi pe-un rege ce-mpânzește globu-n planuri pe un veac, Când la ziua cea de mâne abia cuget-un sărac... Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții; La același șir de patimi deopotrivă fiind robi, Fie slabi, fie ... Mihai Eminescu - Scrisoarea I Scrisoarea I de Mihai Eminescu Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară, Și câți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate, Când plutești pe mișcătoarea mărilor singurătate! Câte țărmuri înflorite, ce palate și cetăți, Străbătute de-al tău farmec ție singură-ți arăți! Și în câte mii de case lin pătruns-ai prin ferești, Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești! Vezi pe-un rege ce-mpânzește globu-n planuri pe un veac, Când la ziua cea de mâine abia cuget-un sărac... Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții, Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții; La același șir de patimi deopotrivă fiind robi, Fie slabi, fie ... Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor Alecu Russo - Dezrobirea ţiganilor Dezrobirea țiganilor de Alecu Russo Proiectul dezrobirii în curând va intra în dezbatere, și ne măgulim a crede că, deși această faptă a nației nu va fi mărturisită cu aceeași mărime de fizionomie națională de la 1749 în biserica Triisfetiților, rezultatul va fi tot același. Nu este îndoială că se va încuviința și despăgubirea, dacă cumva adresuri numeroase ale interesaților nu ar ierta de istov acea despăgubire. Până la promulgarea legii, (pe) care vom fi datori a o primi oricum, publicul este chemat de măria sa a (o) conlucra cu știința și opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un cetățean are datoria a aduce contribuția glasului și a precugetărilor sale în chestii de asemene, de aceea, deși nemărginit mic în rândul cetățenilor, ne credem dator a vorbi și ținti luarea-aminte a publicului asupra chipului despăgubirii. Hotărârea obștească let 7257 aprilie 6 nu rostește despre despăgubire. Dar putem crede oare că o despăgubire sau o răsplătire nu ... Ștefan Octavian Iosif - Grădina morții Ştefan Octavian Iosif - Grădina morţii Grădina morții de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Ți-aduci aminte de grădina morții ? Era-n amurg, cînd ziua se îngînă Cu noaptea, și, ținîndu-ne de mînă, Lăsasem pașii noștri-n voia sorții. Mergeam domol, vorbind în taină, pînă Ne-am pomenit deodată-n fața porții, Și-ntrarăm în lăcașul unde morții Dorm înfrățiți de veșnica stăpînă. Amețitor plutea-n răcoarea serii Mireasma florilor de pe morminte, Și pătrundea ființa noastră-ntreagă. Înfiorați de farmecul tăcerii, Tăceam și noi... Mai ții tu încă minte Întîia noastră sărutare, Alexandru Macedonski - Vasul Vasul de Alexandru Macedonski Vasul e de aur virgin scânteiat cu plăci de nacru, Încrustat cu pietre scumpe, zvelt, dar trainic ca un bronz; Și, cuprindă ambrozie sau poșircă de vin acru, Dea beția dezmățării sau extazul unui bonz, Vasul e de aur virgin, sculptural, sublim și sacru. Floare-aproape nereală se înalță hieratic, O splendoare ca de soare răspândește împrejur, Magistral și rece vecinic, deși viu ca un jeratic, Nu e simț sub al său farmec să-i mai poată fi sperjur... Floare-aproape nereală se înalță hieratic. Gestul lui e o minune, gura lui, rubin și perle, Corpul tot, plasticitatea unor zile ce s-au dus, În gâtleju-i paseri rare se îngână-ncet cu merle, Ș-orice limbă amuțește, ș-orice suflet e sedus... Gestul lui e o minune, gura lui, rubin și perle. Să bei viața-n el e dulce sau să bei sleirea forței... Dar ascundă sau Tenedos, sau otravă și puroi, Chio roșu, sau miresme, — meargă tot în voia sorții, -- Când e vasul de-aur virgin... moralistul e greoi, Și în fond se bea tot viață chiar când bei balsamul Alexandru Vlahuță - Ieri, azi, mâine Alexandru Vlahuţă - Ieri, azi, mâine Ieri, azi, mâine de Alexandru Vlahuță Ieri!... cenușa ce păstrează forma încă neschimbată, Din ce-a ars în focul vremii; lacrima deja uscată, Sau un zâmbet de pe buze, spulberat de-al sorții vânt; Ieri... poveste, cu eroii oase putrede-n mormânt. Astăzi?... lampă ce se stinge, stea plecată spre-asfințit, Visuri nebătute încă de-al ursitei vânt cumplit, Piscul nalt, pe care dorul, vânător, stă și pândește Țărmul unde amintirea cu dorința se-ntâlnește. Mâini?... o strângere din umeri a enigmei întrebate; Rai sau iad, în care ochiul niciodată nu străbate, Cui de aninat speranțe, prunc ce nu poate grăi. Mâine... mâine, cine știe câți din noi vom mai Alexei Mateevici - Frunza nucului Alexei Mateevici - Frunza nucului Frunza nucului de Alexei Mateevici Tatei Frunza nucului tresare, Oglindindu-se în lac; Vântul un miros de floare Îmi aduce din Bugeac. De ce tremuri, frunzuleană,-- Fiica nucului rotat,-- Ce fior de prin poiană Firea ți-a cutremurat? Eu cu ierbile poienii N-am nimic de împărțit, Jale mi-i că moldovenii Încă nu s-au înfrățit. Vântul șuieră prin creste, Vine zburător prin văi Și-mi șoptește trista veste Din Bugeac de la ai tăi. Doarme tata somnul morții, Și buneii-s în mormânt, -- Iar cei vii, prin voia sorții, Duși din cele locuri sânt. De la morți aduce știrea Vântul veșnic zburător: El din flori a prins șoptirea, Flori de la mormântul lor. Fie-așa, dar nu mi-i teamă Despre soarta celor părți! Dragostea ades mi-o cheamă Fala câmpurilor verzi. Mare-i fala din câmpie, Dar bătrânii ți-s mâhniți. Dragostea de unde-ți știe, Că vor fi toți înfrățiți? Dragostea adânc mă leagă Cu părinții răposați. Știu: din liniștea lor dragă Răsări-vor numai frați. Mărășești (Moldova), 12 iulie Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar Rugăciune pentru pahar de Ivan Nikitin , traducere de Alexei Mateevici ,,Și mergând puțin au căzut pre fața sa, rugându-se și zicând: Părintele meu, de este cu putință, treacă de la mine paharul acesta; însă nu precum voi eu, ci precum tu" (Math., 26,39) S-aprinde apusul aurit De-asupra Iudeii mute, Și somnorosul amurgit Își țese umbrele tăcute... Arzând în focul asfințirii, Stă înverzitul Eleon, Scăldat în valul strălucirii Cetatea muntelui Sion, Mărețul Ierusalim, Vederi deschide minunate: Frumoasele lui clădituri În felurite lăsături Se văd pe coastă revărsate... Colo — Gheval și Garizim, Spre răsărit albastre ape Ale Iordanului. Pe-aproape, Tot văi adânci, ce dorm în ceață... A mării moarte frumusață În ceruri ca prin vis privește. Spre asfințit, în depărtare, Lucește mijlocia mare, Și revărsarea nesfârșită Lărgimea ei nemărginită Pietrosul mal o îngrădește, Îi întuneric și tăcere Lumini în ceruri se aprind... Încet s-arată luna plină Și-a Ghethsimaniei grădină O-mbracă în albastră haină. Și într-a serii sfântă taină, Uitând de orișice durere Ai Dumnezeului — Cuvânt Trei ucenici dorm. Somnul lor Li-i liniștit, adânc, curat. Dar somnul lumii tulburat: ... Dimitrie Bolintineanu - Banchetul lui Țepeș Dimitrie Bolintineanu - Banchetul lui Ţepeş Banchetul lui Țepeș de Dimitrie Bolintineanu Mohamet-sultanul, cu oștire mare, Urmărind pe Țepeș, vede cu mirare O pădure deasă pe un cîmp întins. El grăbește mersul,d-arșiță coprins. Oastea lui dorește umbre pădurateci Aerul de arbori și de flori molateci. Dar cînd este-aproape, el ce a zărit? Căci de mare groază el a tresărit ! Arborii sunt țepe — douăzeci de mii, Turcii tot atîția-n țepe, morți și vii; Peste-aceste țepe este-o țeapă mare, Unde-un mare pașă la vedere-apare; Pe pădurea morții soarele lucea, P-ale lor benișe vîntul adia. Paseri prădătoare pe deasupra zboară Cîrduri flămînzite așteptînd să moară. — "Ah ! zicea tiranul, de fiori coprins, Acest om nu poate a mai fi învins." Zice, și se duce în pădurea morții. Țepeș sta la masă, rîde-n fața sorții. Gemetele celor ce în țeapă mor Îl îmbată dulce și Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru SORȚRezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentru SORȚ. Iosua Capitol 7 Iosua 6 Iosua Capitol 7 1 Copiii lui Israel au păcătuit cu privire la lucrurile date spre nimicire. Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din seminția lui Iuda, a luat din lucrurile date spre nimicire. Și Domnul S`a aprins de mînie împotriva copiilor lui Israel. 2 Iosua a trimes din Ierihon niște bărbați la Ai, care este lîngă Bet-Aven, la răsărit de Betel. Și le -a zis: ,,Suiți-vă, și iscodiți țara.`` Și oamenii aceia s`au suit, și au iscodit cetatea Ai. 3 S`au întors la Iosua, și i-au spus: ,,Degeaba mai faci să mai meargă tot poporul; două sau trei mii de oameni vor ajunge ca să bați cetatea Ai; nu osteni tot poporul; căci oamenii aceia sînt puțin la număr.`` 4 Aproape trei mii de oameni au pornit, dar au luat -o la fugă dinaintea oamenilor din Ai. 5 Oamenii din Ai le-au omorît aproape treizeci și șase de oameni; i-au urmărit dela poartă pînă la Șebarim, și i-au bătut la vale. Poporul a rămas încremenit și cu inima moale ca apa. ... ... Toate cetățile preoților, fiii lui Aaron, au fost treisprezece cetăți și împrejurimile lor. 20 Leviții din familiile celorlalți fii ai lui Chehat au avut prin sorț cetăți din seminția lui Efraim. 21 Le-au dat cetatea de scăpare pentru ucigași, Sihemul și împrejurimile lui, în muntele lui Efraim, Ghezerul și împrejurimile ... Iosua Capitol 19 Iosua 18 Iosua Capitol 19 1 A doua parte a căzut prin sorți lui Simeon, seminției fiilor lui Simeon, după familiile lor. Moștenirea lor era în mijlocul moștenirii fiilor lui Iuda. 2 Ei au avut în moștenirea lor: Beer-Șeba, Șeba, Molada, 3 Hațar-Șual, Bala, Ațem, 4 Eltolad, Betul, Horma, 5 Țiclag, Bet-Marcabot, Hațar-Susa, 6 Bet-Lebaot, și Șaruhen, treisprezece cetăți și satele lor; 7 Ain, Rimon, Eter, și Așan, patru cetăți, și satele lor; 8 și toate satele din împrejurimile acestor cetăți, pînă la Baalat-Beer, care este Ramatul de miazăzi, Aceasta a fost moștenirea seminției fiilor lui Simeon, după familiile lor. 9 Moștenirea fiilor lui Simeon a fost luată din partea de moștenire a fiilor lui Iuda; căci partea fiilor lui Iuda era prea mare pentru ei, și de aceea fiii lui Simeon și-au primit pe a lor în mijlocul moștenirii lor. 10 A treia parte a căzut prin sorți fiilor lui Zabulon după familiile lor. 11 Hotarul moștenirii lor se întindea pînă la Sarid. La apus se suia spre Mareala, și atingea Dabeșet, ... ... Să ia cei doi țapi, și să -i pună înaintea Domnului, la ușa cortului întîlnirii. 8 Aaron să arunce sorți pentru cei doi țapi: un sorț pentru Domnul, și un sorț pentru Azazel. 9 Aaron să ia țapul care a ieșit la sorți pentru Domnul, și să -l aducă jertfă de ispășire. 10 Iar ... Iosua Capitol 18 Iosua 17 Iosua Capitol 18 1 Toată adunarea copiilor lui Israel s`a strîns la Silo, și au așezat acolo cortul întîlnirii. Țara era supusă înaintea lor. 2 Mai rămîneau șapte seminții ale copiilor lui Israel, cari nu-și primiseră încă partea de moștenire. 3 Iosua a zis copiilor lui Israel: ,,Pînă cînd vă veți lenevi să mergeți să luați în stăpînire țara pe care v`a dat -o Domnul, Dumnezeul părinților voștri? 4 Alegeți trei bărbați de fiecare seminție, și -i voi porni. Să se scoale, să străbată țara, să facă un plan în vederea împărțelii, și să se întoarcă la mine. 5 S`o împartă în șapte părți; Iuda să rămînă în hotarele lui la miazăzi, și casa lui Iosif să rămînă în hotarele ei la miază noapte. 6 Voi dar, să faceți un plan al țării împărțite în șapte părți, și să mi -l aduceți aici. Voi arunca sorțul pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului nostru. 7 Dar Leviții să n`aibă parte în mijlocul vostru, căci moștenirea lor este preoția Domnului; și Gad, Ruben și jumătate din seminția lui Manase, și-au primit moștenirea, pe care ... ... dar nu i-au izgonit. 14 Fiii lui Iosif au vorbit lui Iosua, și i-au zis: ,,Pentruce ne-ai dat de moștenire numai un sorț și numai o parte, cînd noi sîntem un popor mare la număr și Domnul ne -a binecuvîntat pînă acum?`` 15 Iosua le -a ... casei lui Iosif, lui Efraim și lui Manase: ,,Voi sînteți un popor mare la număr, și puterea voastră este mare, nu veți avea un singur sorț. 18 Ci veți avea muntele, căci veți tăia pădurea, și ieșirile ei vor fi ale voastre, și veți izgoni pe Cananiți, cu toate carăle lor ... ... așa că fiii lui Eleazar aveau șasesprezece căpetenii de case părintești, și fiii lui Itamar opt căpetenii de case părintești. 5 I-au împărțit prin sorț, între unii și alții, căci căpeteniile sfîntului locaș și căpeteniile lui Dumnezeu erau din fiii lui Eleazar și din fiii lui Itamar. 6 Șemaia, fiul ... ale preoților și Leviților. Au tras la sorți cîte o casă părintească pentru Eleazar, și au tras și cîte una pentru Itamar. 7 Cel dintîi sorț a ieșit pentru Iehoiarib; al doilea pentru Iedaia; 8 al treilea pentru Harim; al patrulea, pentru Seorim; 9 al cincilea, pentru Malchia; al ... Eder și Ierimot. Aceștia sînt fiii lui Levi, după casele lor părintești. 31 Și ei, ca și frații lor, fiii lui Aaron, au tras la sorț înaintea împăratului David, înaintea lui Țadoc și Ahimelec, și înaintea căpeteniilor caselor părintești ale preoților și Leviților, și anume fiecare cap de casă întocmai ca ... ... 12 Acestor cete de ușieri, căpeteniilor acestor oameni și fraților lor, a fost încredințată paza pentru slujba Casei Domnului. 13 Au tras la sorț, pentru fiecare ușă, mici și mari, după casele lor părintești. 14 Sorțul a căzut pe Șelemia pentru partea de răsărit. Au tras la ... ... său. 54 Iată locuințele lor, după satele lor, în hotarele cari le-au fost însemnate. Fiilor lui Aaron din familia Chehatiților, ieșiți cei dintîi la sorț, 55 li s`a dat Hebronul în țara lui Iuda, și locurile lui de pășunat; 56 dar cîmpia cetății și satele ei au ... ... și a ieșit la sorți seminția lui Beniamin. 21 A apropiat seminția lui Beniamin pe familii, și a ieșit la sorț familia lui Matri. Apoi a ieșit la sorț Saul, fiul lui Chis. L-au căutat, dar nu l-au găsit. 22 Au întrebat din nou pe Domnul: ,,A venit oare omul ... ... Poate că Dumnezeu va voi să se gîndeasc la noi, și nu vom pieri!`` 7 Și au zis unul către altul: ,,Veniți să tragem la sorț, ca să știm pricina din cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!`` Au tras la sorț, și sorțul a căzut pe Iona. 8 Atunci ei i-au zis: ,,Spune-ne din pricina cui a venit peste noi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SORȚRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru SORȚ. ... SORȚÁR , sorțari , s . m . Tânăr care ( potrivit unui vechi sistem de recrutare ) trăgea la sorți pentru a fi repartizat la o anumită armă . - Sorț GROMÓVNIC , gromovnice , s . n . Carte populară cu caracter astrologic , care cuprinde preziceri asupra sorții omului și asupra stării timpului pe baza interpretării tunetelor și fulgerelor în raport cu zodia în care ele se LOTERÍE , loterii , s . f . Joc de noroc care constă în emiterea unor bilete prevăzute cu numere sau combinații de numere , dintre care , prin tragere la sorți , unele sunt declarate câștigătoare , dând dreptul posesorilor lor la premii în bani , în obiecte de valoare etc . ; loto ( NAȚIÚNE , națiuni , s . f . Comunitate stabilă de oameni , istoricește constituită ca stat , apărută pe baza unității de limbă , de teritoriu , de viață economică și de factură psihică , care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune . [ Pr . : - ți - u - ] [ Var . : ( înv . ) náție s . SOÁRTĂ , sorți , s . f . 1. ( În concepțiile mistice ) Forță supranaturală despre care se crede că hotărăște irevocabil , fatal , toate acțiunile și întâmplările din viața oamenilor ; destin , fatalitate , noroc , scrisă , ursită . 2. Totalitatea evenimentelor ( accidentale sau nu ) care compun viața ( sau o parte a vieții ) unei ființe ( umane ) ; condiție de |
||