TUNICĂ - Definiția din dicționar

Ştefan Octavian Iosif - Ce tristă mi-e inima... Ce tristă mi-e inima... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 19 februarie 1895 Ce tristă mi-e inima, tristă ! E-n mai și e cald și-i lumină. În deal, lîngă teiul de strajă, Stau dus pe reduta-n ruină. Alunecă gîrla-ntre sălcii; În luntre-un copil de pescar Tot plescăie undița-n apă Și fluieră micul ștrengar. În mii de culori mi s-arată Podoabele mîndrei naturi: Grădine, și chioșcuri, și oameni, Și vite, și lunci, și păduri. Jos, fete albesc și bat rufe; Lin zbîrnîie din depărtare Subt scocul înalt, roata morii Și prăfuie mărgăritare... Pe lîngă gheretă se plimbă, În turnul castelului sur, Străjeru-n tunica lui roșe; El face la stînga-mprejur. Cu flinta la soare se joacă Și-i fulgeră-n mîini acea flintă; Salută, o pune la umăr... Aș vrea să mă ieie la

Alexandru Macedonski - Avatar

... mi-este groapa sub flori și sub parfume, Dar tot mi-aduc aminte... â€” fu Cretus al meu nume, Și-n for purtam tunică

Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur

Alexandru Macedonski - Ospăţul lui Pentaur Ospățul lui Pentaur de Alexandru Macedonski Templul nalt ce e din piatră cu-ngrijire prelucrată În inscripții hieratici răspândite cu belșug Prin al soarelui praf de aur scânteiază și s-arată Uriaș prin înălțime, răpitor prin meșteșug. Pe sfințenia tihnită stâlpi de umbră priveghează, Pe când flăcări parcă urcă din nisipu-n zare-ntins; Uși de bronz întredeschise pe-adâncimi ce-nfricoșează Întunericu-l frământă cu năluci de aur stins. Sfinxi pe socluri de-alabastru așezați pe două rânduri, De la scara care duce pe platforma de porfir, Roși de vânturi, arși de soare, dar senini de orice gânduri, S-odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir. Dar în sala hipostilă, împrejurul unei mese, Pentaur, poet și preot, stă cu oaspeți numeroși, Cupe de-onix se ridică, daruri scumpe, lui trimese De Ramses și de curtenii cei avuți și generoși. Dintr-o singură fereastră cade-o trâmbă luminoasă, Ce-nfășoară comesenii într-un nimb strălucitor, Fundul templului se pierde sub un strat de umbră groasă, Ce pe zei adăpostește de-orice gând pângăritor. Robi frumoși cu piepturi goale și cu ochi șireți de vulpe Ies fantastic ici și colo din noptosul labirint, Au tunici ...

Alexandru Macedonski - Stepa

... fără-ncetare, Sub un farmec de himeră, după ea urmăritor. Din real ieșit afară nu mai ești ca orișicare,... Te-nzestrezi cu mâneci roșii la tunică de satin, Chipeș, nalt, cu stemă-n frunte, pleci pe visul tău călare, Și se uită, și se uită mizerabilul destin. V Înainte! este șoapta ...

Dimitrie Anghel - Hefaistos

... și străluciri prin vitrine, de multe ori îl apucă și pe el dorul să se gătească și să-și mai împodobească o clipă zdrențuita lui tunică fără mîneci cu cîteva panglici multicolore ori cu alba spumă a unor dantele... Și așa trecînd mai ieri pe dinaintea unei fabrici unde ...

Emil Gârleanu - Frați

Emil Gârleanu - Fraţi Frați de Emil Gârleanu Fără să ridice privirea de pe hârtiile ce iscălea, maiorul răspunse răstit: â€” Va merge cornistul companiei. Ofițerul vroi să mai adauge ceva, dar maiorul nu-i dădu vremea, ridică în sus capul și, cu acea luminiță gălbuie în ochi, ce dădea căutăturii lui un aer de veselie, chiar atunci când era înfuriat, spuse răspicat: â€” Cred c-ați înțeles, domnule sublocotenent. Ofițerul răspunse scurt că a-nțeles, și plecă. Străbătu sala pe lângă camarazii ce-l priveau bănuitori, apoi luă drumul drept înspre compania lui. În ușă îl aștepta sergentul-major. Ofițerul îi porunci, la rândul lui, cu un glas ce împrumutase ceva din acel al maiorului: â€” Va merge cornistul companiei. Sergentul-major se întoarse și strigă: â€” Va merge... Dar nu avu când să sfârșească, cineva din fundul întunecos al sălii, cornistul, care și auzise ordinul comandantului de pluton, răspunse înăbușit, dar hotărât: â€” Am înțeles, să trăiți, domnule sergent-major. În această vreme, ofițerul intră în cancelaria companiei, își puse mantaua, își luă chipiul și, ridicându-și gulerul, ieși în curte, îndreptându-se spre poartă; o luă pe o stradă lăturalnică, mai apropiată. Ajunse acasă, își ...

Gheorghe Asachi - Limba și portul

Gheorghe Asachi - Limba şi portul Datine naționale de Gheorghe Asachi Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației. Strămoșii noștri, venind din Italia în Dacia, purta tunica, toga, coiful și lancea, costium carele astăzi vedem numai pe icoanele sfinților. Patricii [1] noștri vorbea limba latină (sermo urbanus), plebeii acea rustică și peregrină, care limbă astăzi trebuie să o învățăm prin shoale. În acel costium și cu acea limbă, plini de virtute și curaj, dacoromanii învingea pre dușmani, mărea faima și marginele imperiei romane, zidea cetățile Ulpia Traiana, Munițipium Iassiorum, Severinul etc., deschidea minele de la Torda, Auraria, Baia și înarca peste Dunăre puntea cea ghigantică, a căria ruine pun pe lume în mirare. De atunce de câte revoluții s-au prefăcut limba și portul patriciilor? Căci din Colona Traiană vedem că costiumul plebeilor era precum este astăzi și di s-ar fi păstrat niscai papire (manuscrisuri) despre limba rustică, de bună seamă s-ar fi vederat limba noastră cea mai apropietă de dânsa. În luptele lor cu barbarii și nevoiți de asprimea climei, ii au adoptat mai în urmă căciula dacică și au înspătat burca caucazică, ...

Heinrich Heine - Ce tristă mi-e inima...

Heinrich Heine - Ce tristă mi-e inima... Ce tristă mi-e inima... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 19 februarie 1895 Ce tristă mi-e inima, tristă ! E-n mai și e cald și-i lumină. În deal, lîngă teiul de strajă, Stau dus pe reduta-n ruină. Alunecă gîrla-ntre sălcii; În luntre-un copil de pescar Tot plescăie undița-n apă Și fluieră micul ștrengar. În mii de culori mi s-arată Podoabele mîndrei naturi: Grădine, și chioșcuri, și oameni, Și vite, și lunci, și păduri. Jos, fete albesc și bat rufe; Lin zbîrnîie din depărtare Subt scocul înalt, roata morii Și prăfuie mărgăritare... Pe lîngă gheretă se plimbă, În turnul castelului sur, Străjeru-n tunica lui roșe; El face la stînga-mprejur. Cu flinta la soare se joacă Și-i fulgeră-n mîini acea flintă; Salută, o pune la umăr... Aș vrea să mă ieie la

Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în balon

Vasile Alecsandri - Cucoana Chiriţa în balon Cucoana Chirița în balon de Vasile Alecsandri Farsă de carnaval Cuprins 1 PERSONAJELE 2 SCENA I 3 SCENA II 4 SCENA III 4.1 I 4.2 II 4.3 III 5 SCENA IV PERSONAJELE COSTICĂ HAZLIUL LICĂ PANGLICĂ UN COMISAR UN VÂNZĂTOR DE ALUNE PRĂJITE PUBLIC CUCOANA CHIRIȚA GRIGORI BÂRZOI, soțul ei ELLIEN MOGHIOR, aeronaut ungur NAE NĂUCESCU DESPA, soția lui (Scenele se petrec din dosul Mitropoliei, pe piața destinată pentru ascendarea baloanelor, 1874.) Notă. La deschiderea cortinei, câțiva soldați, în mijlocul scenei, țin frânghiile ce sunt legate de năvodul balonului. Ellien Moghior e în naselă, ocupat a-și face pregătirile de plecare. Balonul, purtând cu litere mari numele de Ciubăr-Vodă, este înălțat astfel ca să fie văzut de publicul din sală. Nasela e ornată cu steaguri tricoloare. Lume multă în fund. În dreapta, o estradă. Pe laița din față, Năucescu și Despa. Hazliu și Panglică se primblă pe sub estrade lornietând damele. Vânzătorul se poartă pintre public, strigând din timp în timp: Alune prăjite! șeapte de-o para! SCENA I PUBLICUL, MOGHIOR, NĂUCESCU, DESPA, HAZLIU, PANGLICĂ,VÂNZATORUL, [CHIRIȚA] COR Ce minune! ce drăcie! Parcă-i din poveste, ...

Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona

... bucăți, cînta năpraznicul vînt, umblînd stăpînitor peste abisuri. Udă, hlamida Didonei îi arăta și mai bine sculpturalele-i forme. Peste nudul ei divin, alba-i tunică înflorită pe margini se lipise acum ca valurile umede ce le aruncă un sculptor peste o machetă de lut, iar Hipparc privea la ea ca ...

Ion Grămadă - Serafim Cărășel

Ion Grămadă - Serafim Cărăşel Serafim Cărășel de Ion Grămadă Junimea literară , anul IV, nr. 9, sept. 1907, apud Cartea sângelui , Suceava, ed. Mușatinii, 2002, pp 240-248. De bună seamă că nu l-ați apucat pe Serafim Cărășel, diacul de la biserica Sfântului Nicolai din târgul Sucevei. Un moșneguț prizărit, cu părul cărunt retezat în frunte și cu mustața tușinată scurt deasupra buzei. Se îmbrăca cu antereu lung, ca pe vremuri, purta ciubote de iuft, unse cu dohot, iar pe cap șapcă cu cozoroc, de sub care clipeau doi ochi căprui, neastâmpărați ca două boabe de argint viu. Era neam cu Solomia, prescurăreasa de la â€žMaica Domnuluiâ€� și cu Isaia Firfirică, dascălul târgului. Cărășel era o moșnegărie plină de draci, ce știa multe porogănii încă de pe vremea când fusese, peste douăzeci de ani, cătană la împăratul de la Beci. Pe atunci, colindase el lumea, chiar și pe acolo unde crește numai urzica și spinul și unde și-a înțărcat dracul copiii. Lumea-l poreclise â€žPopa Bârâ€� și asta-l scotea din sărite pe Cărășel. În tot locul te împiedicai de dânsul: pe drumuri, în bărbieria lui Iordachi Știrbul din colț, unde se auzeau și ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru TUNICĂ

Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru TUNICĂ.

Exodul Capitol 28

... să fie sfințit, și să-Mi împlinească slujbă de preot. 4 Iată veșmintele pe cari le vor face: un pieptar, un efod, o mantie, o tunică lucrată la gherghef, o mitră și un brîu. Să facă fratelui tău Aaron și fiilor săi, veșminte sfinte, ca să-Mi împlinească slujba de preot ...

Leviticul Capitol 8

Leviticul Capitol 8 Leviticul 7 Leviticul Capitol 8 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Ia pe Aaron și pe fiii lui împreună cu el, veșmintele, untdelemnul pentru ungere, vițelul pentru jertfa de ispășire, cei doi berbeci și coșul cu azimile, 3 și cheamă toată adunarea la ușa cortului întîlnirii.`` 4 Moise a făcut cum îi poruncise Domnul; și adunarea s`a strîns la ușa cortului întîlnirii. 5 Moise a zis adunării: ,,Iată ce a poruncit Domnul să se facă.`` 6 Moise a adus pe Aaron și pe fiii lui, și i -a spălat cu apă. 7 A pus tunica pe Aaron, l -a încins cu brîul, l -a îmbrăcat cu mantia, și a pus pe el efodul, pe care l -a strîns cu brîul efodului cu care l -a îmbrăcat. 8 I -a pus pieptarul, și a pus în pieptar Urim și Tumim. 9 I -a pus mitra pe cap, iar pe partea dinainte a mitrei a ...

Exodul Capitol 29

Exodul Capitol 29 Exodul 28 Exodul Capitol 29 1 Iată ce vei face pentruca să -i sfințești și să-Mi împlinească slujba de preoți. Ia un vițel și doi berbeci fără cusur. 2 Fă, cu făină aleasă de grîu, niște azimi, turte nedospite, frămîntate cu untdelemn, și plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn. 3 Să le pui într`un coș, și să le aduci împreună cu vițelul și cei doi berbeci. 4 Să aduci apoi pe Aaron și pe fiii lui la ușa cortului întîlnirii, și să -i speli cu apă. 5 Să iei veșmintele; să îmbraci pe Aaron cu tunica, cu mantia efodului, cu efodul și cu pieptarul, și să -l încingi cu brîul efodului. 6 Să -i pui mitra pe cap, și pe mitră să pui tabla sfințeniei. 7 Să iei untdelemnul pentru ungere, să i -l torni pe cap, și să -l ungi. 8 Să aduci apoi pe fiii lui, și să -i îmbraci cu tunicile. 9 Să încingi pe Aaron și pe fiii lui cu un brîu, și să pui scufiile pe capetele fiilor lui Aaron. Preoția va fi a lor printr`o lege vecinică. Astfel să închini pe Aaron și pe fiii lui ...

Exodul Capitol 39

Exodul Capitol 39 Exodul 38 Exodul Capitol 39 1 Cu materiile văpsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, au făcut veșmintele preoților pentru slujba sfîntului locaș, și au făcut veșminte sfinte lui Aaron, cum poruncise lui Moise Domnul. 2 Au făcut efodul de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 3 Au întins niște plăci de aur, și le-au tăiat în fire subțiri, pe cari le-au țesut în materiile vopsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, și în in subțire; era lucrat cu măestrie. 4 I-au făcut niște umărari cari se împreunau cu el, așa că la cele două capete ale lui, efodul era legat cu ei. 5 Brîul era de aceeaș lucrătură ca efodul și prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit, cum poruncise lui Moise Domnul. 6 Au pregătit pietrele de onix, le-au prins în legături de aur și au săpat pe ele numele fiilor lui Israel, cum se sapă pecețile. 7 Le-au pus pe umărarii efodului, ca pietre de aducere aminte pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui ...

Exodul Capitol 40

Exodul Capitol 40 Exodul 39 Exodul Capitol 40 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,În ziua întîi a lunii întîi, să întinzi locașul cortului întîlnirii. 3 Să pui în el chivotul mărturiei, și înaintea chivotului să atîrni perdeaua dinlăuntru. 4 Apoi să aduci masa, și să pui pe ea cele rînduite. După aceea, să aduci sfeșnicul, și să -i așezi candelele. 5 Altarul de aur pentru tămîie să -l așezi înaintea chivotului mărturiei, și să atîrni perdeaua la ușa cortului. 6 Să așezi altarul pentru arderile de tot înaintea ușii locașului cortului întîlnirii. 7 Ligheanul să -l așezi între cortul întîlnirii și altar, și să pui apă în el. 8 Să așezi curtea de jur împrejur, și să pui perdeaua la poarta curții. 9 Să iei untdelemnul pentru ungere, să ungi cu el cortul și tot ce cuprinde el, și să -l sfințești, cu toate uneltele lui; și va fi sfînt. 10 Să ungi altarul pentru arderile de tot și toate uneltele lui, și să sfințești altarul; și altarul va fi prea sfînt. 11 Să ungi ligheanul cu piciorul lui, și să -l sfințești. 12 Apoi să aduci pe ...

Leviticul Capitol 6

Leviticul Capitol 6 Leviticul 5 Leviticul Capitol 6 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Cînd va păcătui cineva și va săvîrși o nelegiuire față de Domnul, tăgăduind aproapelui său un lucru încredințat lui, sau dat în păstrarea lui, sau luat cu sila, sau va înșela pe aproapele lui, 3 tăgăduind că a găsit un lucru perdut, sau făcînd un jurămînt strîmb cu privire la un lucru oarecare pe care -l face omul și păcătuiește; 4 cînd va păcătui astfel și se va face vinovat, să dea înapoi lucrul luat cu sila sau luat prin înșelăciune, sau încredințat lui, sau lucrul perdut pe care l -a găsit, 5 sau lucru pentru care a făcut un jurămînt strîmb-ori care ar fi-să -l dea înapoi întreg, să mai adauge a cincea parte din prețul lui, și să -l dea în mîna stăpînului lui, chiar în ziua cînd își va aduce jertfa lui pentru vină. 6 Iar ca jertfă pentru vină, să aducă Domnului pentru păcatul lui un berbece fără cusur, luat din turmă, după prețuirea ta, și să -l dea preotului. 7 Și preotul ...

Leviticul Capitol 10

Leviticul Capitol 10 Leviticul 9 Leviticul Capitol 10 1 Fiii lui Aaron, Nadab și Abihu, și-au luat fiecare cădelnița, au pus foc în ea, și au pus tămîie pe foc; și au adus astfel înaintea Domnului foc străin, lucru pe care El nu li -l poruncise. 2 Atunci a ieșit un foc dinaintea Domnului, i -a mistuit și au murit înaintea Domnului. 3 Moise a zis lui Aaron: ,,Aceasta este ce a spus Domnul, cînd a zis: ,Voi fi sfințit de cei ce se apropie de Mine, și voi fi proslăvit în fața întregului popor.`` Aaron a tăcut. 4 Și Moise a chemat pe Mișael și Elțafan, fiii lui Uziel, unchiul lui Aaron, și le -a zis: ,,Apropiați-vă, scoateți pe frații voștri din sfîntul locaș, și duceți -i afară din tabără.`` 5 Ei s`au apropiat, și i-au scos afară din tabără, îmbrăcați în tunicile lor, cum zisese Moise. 6 Moise a zis lui Aaron, lui Eleazar și lui Itamar, fiii lui Aaron: ,,Să nu vă descoperiți capetele, și să nu vă rupeți hainele, ca nu cumva să ...

Leviticul Capitol 16

Leviticul Capitol 16 Leviticul 15 Leviticul Capitol 16 1 Domnul a vorbit lui Moise, după moartea celor doi fii ai lui Aaron, morți cînd s`au înfățișat înaintea Domnului. 2 Domnul a zis lui Moise: ,,Vorbește fratelui tău Aaron, și spune -i să nu intre în tot timpul în sfîntul locaș, dincolo de perdeaua din lăuntru, înaintea capacului ispășirii, care este pe chivot, ca să nu moară; căci deasupra capacului ispășirii Mă voi arăta în nor. 3 Iată cum să intre Aaron în sfîntul locaș. Să ia un vițel pentru jertfa de ispășire și un berbece pentru arderea de tot. 4 Să se îmbrace cu tunica sfințită de in, și să-și pună pe trup ismenele de in; să se încingă cu brîul de in, și să-și acopere capul cu mitra de in; acestea sînt veșmintele sfințite, cu cari se va îmbrăca el dupăce își va spăla trupul în apă. 5 Să ia, dela adunarea copiilor lui Israel, doi țapi pentru jertfa de ispășire, și un berbece pentru arderea de tot. 6 Aaron să-și aducă vițelul lui pentru jertfa de ispășire, și să facă ispășire, ...

Isaia Capitol 22

Isaia Capitol 22 Isaia 21 Isaia Capitol 22 1 Proorocie asupra văii vedeniilor. ,,Ce este de vă suiți cu toții pe acoperișuri, 2 cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă! Morții tăi nu vor pieri uciși de sabie, nici nu vor muri luptînd. 3 Ci toate căpeteniile tale fug împreună, sînt luați prinși de arcași; toți locuitorii tăi ajung deodată robi, în timp ce o iau la fugă în depărtare. 4 De aceea zic: ,Întoarceți-vă privirile dela mine, lăsați-mă să plîng cu amar; nu stăruiți să mă mîngîiați pentru nenorocirea fiicei poporului meu! 5 Căci este o zi de necaz, de zdrobire și de învălmășală, trimeasă de Domnul, Dumnezeul oștirilor, în valea vedeniilor. Se dărîmă zidurile, și răsună țipete de durere spre munte. 6 Elamul poartă tolba cu săgeți; cară de luptători, de călăreți înaintează; Chirul desvelește scutul. 7 Cele mai frumoase văi ale tale sînt pline de cară, și călăreții se înșiruie de bătaie la porțile tale. 8 Cele din urmă șanțuri de întărire ale lui Iuda sînt silite, și în ziua aceasta cercetezi tu armăturile din casa pădurii. 9 Vă uitați la spărturile cele multe făcute cetății lui David, și opriți apele iazului de jos. ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TUNICĂ

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru TUNICĂ.

ÎNTUNECA

... a se întrista . 4. Refl . A se închide la culoare . - Probabil lat . in - tunicare " a acoperi cu o tunică

BULB

BULB , bulbi , s . m . 1. Tulpină ( subterană ) a unor plante , alcătuită din frunze în formă de tunici sau solzi suprapuși ( în care se depun substanțe de rezervă ) , cu un înveliș membranos uscat . 2. ( În sintagmele ) Bulb pilos = partea terminală , umflată , a rădăcinii firului de păr . Bulb rahidian = segment interior al creierului , în forma unei umflături , situat între măduva spinării și protuberanța creierului . Bulbii ochilor = globii ochilor . Bulb aortic = dilatație a arterei aorte situată la ieșirea din inimă , existentă la pești și la batracieni . 3. Obiect , umflătură etc . care are forma unui bulb (

CHITON

... CHITÓN , chitoane , s . n . Un fel de tunică

LATICLAVĂ

LATICLÁVĂ , laticlave , s . f . Fâșie lată de purpură care împodobea tunica senatorilor

MUNDIR

... MUNDÍR , mundire , s . n . ( Înv . ) Tunică

PEPLU

... PÉPLU , pepluri , s . n . Mantie scurtă fără mâneci , prinsă pe umeri cu o agrafă , purtată peste tunică

PERIARTERITĂ

PERIARTERÍTĂ , periarterite , s . f . Inflamație a tunicii externe a unei artere , care se poate extinde la toate straturile peretelui arterial . [ Pr . : - ri -

PERIFLEBITĂ

PERIFLEBÍTĂ , periflebite , s . f . ( Med . ) Inflamație a tunicii externe a venelor , însoțită de reacția inflamatorie a țesutului

ROZETĂ

... tulpina ramificată , cu frunze lunguiețe , cu flori galbene - aurii , plăcut mirositoare ; rezedă ( Reseda odorata ) . 2. Nasture de alamă pe care îl purtau , în trecut , la tunică și la cizme , ostașii din trupele de cavalerie de roșiori . 3. Motiv decorativ circular , având forma unui trandafir , care apare frecvent în arta populară românească ...

TOGĂ

... TÓGĂ , togi , s . f . Mantie largă și lungă , fără mâneci , pe care o purtau romanii peste tunică

A r c h e u s . r o