|
|
||
|
Cuvântul VENITURI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: VENIT Vezi și:HUZMET, ACUMULARE, ALEATORIU, BENEFICIU, BUGET, DEFICIT, DEZECHILIBRA, IMPOZIT, NET, ORDONATOR, PRECALCULA ... Mai multe din DEX...VENITURI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VENÍT, -Ă, (1) venituri, s.n., (2) veniți, -te, s.m. și f. 1. S.n. Sumă de bani care revine unei persoane sau firme dintr-o activitate prestată sau din proprietatea deținută, într-o perioadă de timp; câștig, beneficiu. * Venit național = indicator macroeconomic al rezultatelor activității (anuale) reprezentând suma veniturilor încasate de posesorii factorilor de producție care participă direct sau indirect la producție. 2. S.m. și f. Persoană care vine, se prezintă undeva, la cineva. * Nou venit = persoană sosită de curând undeva, la cineva. - V. veni.Sursa : DEX '98 Venit ≠ cheltuialăSursa : antonime VENÍT adj., s. v. pribeag, străin.Sursa : sinonime VENÍT s. I. 1. ajungere, sosire, sosit, venire. (După \~ul lui acasă.) 2. sosire, venire, (reg.) venită. (\~ul iernii.) II. v. câștig.Sursa : sinonime VENÍT adj. sosit. (Vezi ce vor noii \~ți.)Sursa : sinonime venít (persoană) s. m., pl. veníțiSursa : ortografic venít (câștig) s. n., pl. veníturiSursa : ortografic venít (venire) s. n.Sursa : ortografic VENÍT^1 \~uri n. 1) Volumul surselor materiale sau bănești care îi revine unui stat, unei întreprinderi, unui particular etc. pe o anumită perioadă de timp. * \~ național totalitate a bunurilor obținute în economia națională într-o anumită perioadă de timp. /v. a veniSursa : NODEX VENÍT^2 \~tă (\~ți, \~te) și substantival Care vine; care se prezintă undeva. * Nou \~ persoană sosită de curând undeva. Bun \~! formulă de salut adresată celui sosit de undeva. /v. a veniSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VENITURIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 59 pentru VENITURI. Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere) ... pe înălțimea munților erau ca niște cetăți care slujeau de azil libertății la împrejurări grele. Trei călugări alcătuiesc toată populația Arnotei. Această biserică are un venit de 100.000 lei, și cu toate acestea, nu știu de a cui pricină, călugării sunt siliți să cerșetorească prin sate pentru ținerea ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I Satira I de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Către mintea sa O, minte crudă încă, a neștiinței rod, Astâmpără-ți îndemnul ce-mi faci către condei! Căci răpidele zile pot trece liniștite, Și slava se câștigă și fără de a scrie; Iar căi se află multe ce către ea ne duc, Pe care-un picior vrednic nu poate poticni. Acea mai neplăcută e calea blestemată De cele nouă fete, ce umblă tot desculțe. Pierdură mulți puterea și-n capăt n-au ajuns! În trudă și sudoare îți trebui să te scalzi, Și care-i răsplătirea? Ocara și disprețul! Acela ce la masă pe cărți se gârbovește, Țintind la slove ochii, nu locuiește-n curți, Nu are grădini mândre de marmuri strălucind, Nici oile-nmulțește la turma părintească. Dar adevărul este că muzele nădejde Au mare în al nostru monarhul tinerel [1] , De dânsul ignorantul se-ascunde rușinat; În el Apollon află a slavei sale reazem; El foarte mult cinstește pre muzele-fecioare, Silind să înmulțească poporul din Parnas, Iar răul e acesta că mulți în domni fălesc, Sfiindu-se, acele ce în supuși defaimă! Eresul, dezbinarea ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Ferice de acela ce stând pe un picior Compune două sute de versuri într-un ceas, Mânjind o jumătate de conț pe toată ziua; Ce scrie cum îi vine, fără să-și bată capul Să afle din ce parte afară suflă vânt. Pre mine, însă, soarta cumplit mă osândi Să scriu cu îngrijire, cu trudă și cu număr. Când voi s-apuc condeiul, mă-ntreb întâi pre sine: De nu silit de patimi doresc a fi autor? Nu oare fala slavei la care aș privi, Sau pizma ori mânia, dorința clevetirii, Îmi predomnesc în minte? Căci oricât de cinstită O faptă e în sine, dar poate fi prea rea, Când scopul ei se trage din vicios izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut ... Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari Cei mari de Barbu Paris Mumuleanu Informații despre această ediție O, ce ciudă, cît mă mir, D-al celor mari caractir ! Ce schimbate la ei firi, Ce gusturi, ce diferiri ! Precum ceriul de pămînt, Așa ei de cei mici sînt. Toți trîndavi, toți lenevoși, Nestatornici, furtunoși, N-au ei fapte bărbătești, Toți au minți copilărești Toți de mititei iubesc Lucruri care nu cinstesc. Toți, de cînd sînt băieței, Înclinează lîngă ei Oameni care-i lingușesc, Care-i laud' și-i slăvesc. Totdeauna cei mari vor Să aibă-n casele lor Prefăcuți ce le vorbesc Tot cele ce ei voiesc. Vor de mulți fi-ncungiurați, Să stea-ntre ei îngîmfați, Să le dea închinăciuni, Să le spuie la minciuni. Ei adevăr nu voiesc, Nu le place, nici iubesc. Socotesc că cîte fac Și la alți oameni le plac, Și d-ar greși cît de mult, Ei îndreptări nu ascult. Ei în sine socotesc Că la nimic nu greșesc. Nu le place-a fi-ndreptați, Vor a fi tot lăudați. Fac mese mari, cheltuiesc, Chem oaspeți ce-i lingușesc, Să-i aude că-s galanți, Sînt nobili, sînt figuranți : Și cu mesele ... Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dintr-un Lemn de Grigore Alexandrescu Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm drumul Mănăstirii Dintr-un lemn, care este în depărtare ca la două poștii de la cea dintâi mănăstire. Depărtându-ne de oraș și lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă față : acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu- ... Grigore Alexandrescu - Vulpea liberală Grigore Alexandrescu - Vulpea liberală Vulpea liberală de Grigore Alexandrescu Vulpea fără-ncetare Striga în gura mare Că de cînd elefantul peste păduri domnește Trebile merg la vale și lumea pătimește. Că este nedreptate Să va să cheltuiască Veniturile toate Pentru masa crăiască. D-acestea elefantul, cît a luat de știre, Temîndu-se, cu dreptul, de vreo răsvrătire, Pe iepure la vulpe cu un bilet trimise, O invită la curte, o-mbrățișe și-i zise: „Am aflat, jupîneasă, că ai mare talent. Voi să te pui în pîine; Și începînd de mîine Îți dăm cu mulțumire, Ca un semn de cinstire, Al găinelor noastre întins departament: Caută-ți bine treaba.“ — „Pe seama mea te lasă“, Răspunse oratorul și, sărutîndu-i laba, Se întoarse acasă. În ziua viitoare, Vulpea ca totdeauna veni la adunare; Dar însă oblojită, pe subt barbă legată, „Ce ai, de ești asfel?“ o întrebară toate. „Îmi e rău de aseară, îmi e rău cît se poate, Și cu trebile țării să mă lăsați în pace. Craiul știe ce face; El nencetat gîndește la al obștii folos. Adio! sînt bolnavă: m-am înecat c-un os. ... Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet ... radicalismului. Țara care i-a mai văzut la lucru, știe că nu este aceasta meseria lor și un prim avertisment a venit să arate d-lui Brătianu că nu ajunge de a se bucura de o majoritate oricât de numeroasă în camere, pentru a ... Antim Ivireanul - Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile ... creosticĘV ca un păstoriu sufletesc, iar nu cu vicleșug, să te vatăm, au trupĂ©ște au sufletĂ©ște. 3) Eu aici, în țară, n-am venit de voia mea, nici de vreo sărăcie sau lipsă; nici mănăstirea Sneagovului o am luat-o cu de-a sila. Iară ce am ... ta t¨ ¦napˇlon. Dumnezeu să facă plată fieștecăruia dintr-înșii, după faptele lor; eu sunt gata. 9) Iară pentru paretisis ce mi-au venit poruncă de la măriia-ta ca să fac, zic cum că nu îndrăznesc, pentru făgăduialele care dăm noi, arhiereii, înaintea lui Dumnezeu, când ne hirotonim ... Alexei Mateevici - Chestia preoțească Alexei Mateevici - Chestia preoţească Chestia preoțească de Alexei Mateevici La 24 iulie [a] anului mergător a încetat din viață preotul de loc Mihail Matveevici. Răposatul și-a lăsat soția cu patru copii nepuși la cale. Peste vreo două săptămâni după înmormântarea lui, văduva pleacă la Chișinău spre a-l ruga pe preasfințitul Vladimir să mute la biserica din Zaim pe un cumnat de-al ei, un preot tânăr, cu familia mică, care, deci, avea putința de a le da orfanilor ajutor atât moral, cât și material. Rugămintea scrisă, cu expunerea tuturor acestora, fusese trimisă mai de timpuriu. Preasfințitul îi răspunde văduvei în mod nesigur (nelămurit), zicând că uneori cu străinii te împaci mai bine decât cu ai tăi și că el nici nu-i făgăduiește, dar nici nu-i respinge rugămintea. Și văduva, nemulțumită, se întoarce acasă. De aici se începe o istorie interesantă, care, fiind pân-acuma singura în felul ei și zugrăvind moravurile preoțimii basarabene, dovedește două lucruri: l. că tulburările de astăzi au atins și tagma duhovnicească și 2. varsă puțină lumină asupra unor oameni, așa-numiți „fruntași ai satelor“, arătând pân’ la ce ... Dimitrie Anghel - Moartea babacului ... o șireată mulțumire parcă-i flutura pe buze. Sub mustățile mari și albe, o lumină misterioasă ca un început de ziuă parcă mijea, un reflex venit de cine știe unde, o rază poate căzută din naltul feșnicarilor mari. În haina lui neagră, cel ce trecuse hotarul celor o sută de ani ... ... un cal tânăr, înspumat. Însuși generalul arătă unde să-l puie la iesle; el, bătrânul, avea să fie mutat mai încolo, în colț, iar noul-venit îi lua locul, în fața ferestruii. Bătrânului parcă îi veni din nou vlaga tinereții, ridică în sus capul, se uită la stăpânul lui, apoi rămase ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru VENITURIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru VENITURI. Numeri Capitol 18 Numeri 17 Numeri Capitol 18 1 Domnul a zis lui Aaron: ,,Tu și fiii tăi, și casa tatălui tău cu tine, să purtați pedeapsa fărădelegilor făcute în sfîntul locaș; tu și fiii tăi împreună cu tine, să purtați pedeapsa fărădelegilor făcute în împlinirea slujbei voastre preoțești. 2 Apropie de asemenea de tine, pe frații tăi, seminția lui Levi, seminția tatălui tău, ca să fie legați de tine și să-ți slujească, atunci cînd tu, și fiii tăi împreună cu tine, veți fi înaintea cortului întîlnirii. 3 Ei să păzească ce le vei porunci tu și cele privitoare la tot cortul; dar să nu se apropie nici de uneltele sfîntului locaș, nici de altar, ca să nu muriți, și ei și voi. 4 Ei să se alipească de tine, și să păzească tot ce privește cortul întîlnirii pentru toată slujba cortului. Niciun străin să nu se apropie de voi. 5 Să păziți cele privitoare la sfîntul locaș și altar, ca să nu mai fie mînie împotriva copiilor lui Israel. 6 Iată că am luat pe frații voștri Leviții, din mijlocul copiilor lui Israel, ca unii cari sunt dați Domnului: ei vă sînt încredințați vouă în ... Neemia Capitol 5 Neemia 4 Neemia Capitol 5 1 Din partea oamenilor din popor și din partea nevestelor lor s`au ridicat mari plîngeri împotriva fraților lor Iudei. 2 Unii ziceau: ,,Noi, fiii noștri și fetele noastre, sîntem mulți; să ni se dea grîu ca să mîncăm și să trăim.`` 3 Alții ziceau: ,,Punem zălog ogoarele, viile și casele noastre, ca să avem grîu în timpul foametei.`` 4 Alții ziceau: ,,Am împrumutat argint punînd zălog ogoarele și viile noastre pentru birul împăratului. 5 Și totuș carnea noastră este ca și carnea fraților noștri, copiii noștri sînt ca și copiii lor; și iată, supunem la robie pe fiii noștri și pe fetele noastre, și multe din fetele noastre au și fost supuse la robie; sîntem fără putere, căci ogoarele și viile noastre sînt ale altora.`` 6 M`am supărat foarte tare cînd le-am auzit plîngerile și cuvintele acestea. 7 Am hotărît să mustru pe cei mari și pe dregători, și le-am zis: ,,Ce! voi împrumutați cu camătă fraților voștri?`` Și am strîns în jurul meu o mare mulțime, 8 și le-am zis: ,,Noi am răscumpărat, după puterea noastră, pe frații noștri Iudei, vînduți neamurilor; și voi să ... Proverbele Capitol 3 Proverbele 2 Proverbele Capitol 3 1 Fiule, nu uita învățăturile mele, și păstrează în inima ta sfaturile mele! 2 Căci ele îți vor lungi zilele și anii vieții tale, și-ți vor aduce multă pace. 3 Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia: leagă-ți-le la gît, scrie-le pe tăblița inimii tale. 4 Și astfel vei căpăta trecere și minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor. 5 Încrede-te în Domnul din toată inima ta, și nu te bizui pe înțelepciunea ta! 6 Recunoaște -L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările. 7 Nu te socoti singur înțelept; teme-te de Domnul, și abate-te de la rău! 8 Aceasta va aduce sănătate trupului tău, și răcorire oaselor tale. 9 Cinstește pe Domnul cu averile tale, și cu cele dintîi roade din tot venitul tău: 10 căci atunci grînarele îți vor fi pline de belșug, și teascurile tale vor geme de must. 11 Fiule, nu disprețui mustrarea Domnului, și nu te mîhni de pedepsele Lui. 12 Căci Domnul mustră pe cine iubește, ca un părinte pe copilul pe care -l iubește! 13 Ferice de omul care găsește înțelepciunea, și de ... ... vă îndeletniciți?`` Ei au răspuns lui Faraon: ,,Robii tăi sînt păstori, cum erau și părinții noștri.`` 4 Și au mai zis lui Faraon: ,,Noi am venit ca să locuim o vreme aici în țară, pentrucă nu mai este pășune pentru oile robilor tăi, și este o mare foamete în țara Canaanului ... acesta să intre în casa lui Faraon. 15 Cînd s`a sfîrșit argintul din țara Egiptului și din țara Canaanului, toți Egiptenii au venit la Iosif, și au zis: ,,Dă-ne pîne! Pentruce să murim în fața ta? Căci argint nu mai avem.`` 16 Iosif a zis ... măgarilor. Le -a dat astfel pîne în anul acela în schimbul tuturor turmelor lor. 18 Dupăce a trecut anul acela, au venit la Iosif în anul următor, și i-au zis: ,,Nu putem să ascundem domnului nostru faptul că argintul s`a sfîrșit, și turmele ... Deuteronomul Capitol 14 Deuteronomul 13 Deuteronomul Capitol 14 1 Voi sînteți copiii Domnului, Dumnezeului vostru. Să nu vă faceți crestături și să nu vă radeți între ochi pentru un mort. 2 Căci tu ești un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău, și Domnul Dumnezeul tău te -a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe fața pămîntului. 3 Să nu mănînci niciun lucru urîcios. 4 Iată dobitoacele pe cari să le mîncați: boul, oaia și capra; 5 cerbul, căprioara și bivolul; zimbrul, capra neagră, capra sălbatică și girafa. 6 Să mîncați din orice dobitoc care are copita despicată, unghia despărțită în două și rumegă. 7 Dar să nu mîncați din cele ce rumegă numai, sau cari au numai copita despicată și unghia despărțită în două. Astfel, să nu mîncați cămila, iepurele și iepurele de casă, cari rumegă, dar n`au copita despicată: să le priviți ca necurate. 8 Să nu mîncați porcul, care are copita despicată, dar nu rumegă: să -l priviți ca necurat. Să nu mîncați din carnea lor, și să nu vă atingeți de trupurile lor moarte. 9 Iată dobitoacele din cari veți mînca, din toate cele ce sînt în ... Deuteronomul Capitol 18 Deuteronomul 17 Deuteronomul Capitol 18 1 Preoții, Leviții, și toată seminția lui Levi, să n`aibă nici parte de moșie, nici moștenire în Israel; să se hrănească din jertfele mistuite de foc în cinstea Domnului și din darurile aduse Domnului. 2 Să n`aibă moștenire în mijlocul fraților lor: Domnul va fi moștenirea lor, cum le -a spus. 3 Iată care va fi dreptul preoților dela popor: cei ce vor aduce o jertfă, fie bou, fie miel, să dea preotului spata, fălcile și pîntecele. 4 Să -i dai cele dintîi roade din grîul tău, din mustul tău și din untdelemnul tău, și pîrga din lîna oilor tale; 5 căci pe el l -a ales Domnul, Dumnezeul tău, dintre toate semințiile, ca să facă slujba în Numele Domnului, el și fiii lui, în toate zilele. 6 Cînd va pleca un Levit din una din cetățile tale, din locul unde locuiește el în Israel, ca să se ducă, după deplina dorință a sufletului său, în locul pe care -l va alege Domnul, 7 și va face slujbă în Numele Domnului, Dumnezeului tău, ca toți frații lui Leviți cari stau înaintea Domnului: 8 ... ... în odaia ta de culcare.`` 13 Și împăratul a zis: ,,Duceți-vă și vedeți unde este, ca să trimet să -l prindă.`` Au venit și i-au spus: ,,Iată că este la Dotan.`` 14 A trimes acolo cai, cară și o oaste puternică. Au ajuns noaptea, și ... ... lucrurile mari pe cari le -a făcut Elisei.`` 5 Și pe cînd istorisea împăratului cum înviase pe un mort, tocmai a venit femeia pe al cărei fiu îl înviase Elisei să roage pe împărat pentru casa și ogorul ei. Ghehazi a zis: ,,Împărate, domnul meu ... Elisei s`a întors la Damasc. Ben-Hadad, împăratul Siriei, era bolnav. Și l-au înștiințat, zicînd: ,,Omul lui Dumnezeu a venit aici!`` 8 Împăratul a zis lui Hazael: ,,Ia cu tine un dar, și du-te înaintea omului lui Dumnezeu. Întreabă prin el pe ... Iov Capitol 20 Iov 19 Iov Capitol 20 1 Țofar din Naama a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Gîndurile mele mă silesc să răspund, și frămîntarea mea nu-mi dă pace. 3 Am auzit mustrări cari mă umplu de rușine, și din adîncul minții mele duhul mă face să răspund. 4 Nu știi tu că, de mult de tot, de cînd a fost așezat omul pe pămînt, 5 biruința celor răi a fost scurtă, și bucuria nelegiuitului numai de o clipă? 6 Chiar dacă s`ar înălța pînă la ceruri, și capul i-ar ajunge pînă la nori, 7 va pieri pentru totdeauna, ca murdăria lui, și cei ce -l vedeau vor zice: ,Unde este?` 8 Va sbura ca un vis, și nu -l vor mai găsi; va pieri ca o vedenie de noapte. 9 Ochiul care -l privea nu -l va mai privi, locul în care locuia nu -l va mai zări. 10 Peste fiii lui vor năvăli cei săraci, și mînile lui vor da înapoi ce a răpit cu sila. 11 Oasele lui, pline de vlaga tinereții, își vor avea culcușul cu el în țărînă. 12 ... Proverbele Capitol 8 Proverbele 7 Proverbele Capitol 8 1 Nu strigă înțelepciunea, și nu-și înalță priceperea glasul? 2 Ea se așează sus pe înălțimi, afară pe drum, la răspîntii, 3 și strigă lîngă porți, la intrarea cetății, la intrarea porților: 4 ,,Oamenilor, către voi strig, și spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu. 5 Învățați-vă minte, proștilor, și înțelepțiți-vă nebunilor! 6 Asculați, căci am lucruri mari de spus, și buzele mi se deschid ca să învețe pe alții ce este drept. 7 Căci gura mea vestește adevărul, și buzele mele urăsc minciuna! 8 Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n`au nimic neadevărat nici sucit în ele. 9 Toate sînt lămurite pentru cel priceput, și drepte pentru ceice au găsit știința. 10 Primiți mai de grabă învățăturile mele decît argintul, și mai de grabă știința de cît aurul scump. 11 Căci înțelepciunea prețuiește mai mult de cît mărgăritarele, și nici un lucru de preț nu se poate asemui cu ea. 12 Eu, Înțelepciunea, am ca locuință mintea, și pot născoci cele mai chibzuite planuri. 13 Frica de Domnul este urîrea răului; trufia și mîndria, purtarea rea și gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu. 14 Dela mine ... Proverbele Capitol 10 Proverbele 9 Proverbele Capitol 10 1 Pildele lui Solomon. Un fiu înțelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale. 2 Comorile cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăvește dela moarte. 3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi. 4 Cine lucrează cu o mînă leneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogățește. 5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face rușine. 6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. 7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezește. - 8 Cine are o inimă înțeleaptă primește învățăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. - 10 Cine clipește din ochi este o pricină de întristare, și cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 11 Gura celui neprihănit este un izvor de viață, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. - 12 Ura stîrnește certuri, dar dragostea acopere toate greșelile. - 13 Pe buzele omului priceput se află înțelepciunea, dar nuiaua ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VENITURIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru VENITURI. HUZMÉT , huzmeturi , s . n . ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) 1. Dar omagial , plocon ; p . gener . dar . 2. Slujbă , funcție ; p . ext . rang . 3. Venitul unor dări , ca vinăriciul , oieritul ^1 etc . , sau venitul ocnelor și al ... în sintagmele ) Acumulare de capital = transformarea plusvalorii în capital în procesul reproducției lărgite a capitalului . Fond de acumulare = parte a unui venit folosită pentru acumulare . Rata acumulării = raportul dintre fondul de acumulare și venitul pe baza căruia se formează . 3. ( Geogr . ; urmat de determinări ) Proces de depunere ... ALEATÓRIU , - IE , aleatorii , adj . ( Jur . ) Care depinde de o împrejurare viitoare și nesigură , întâmplător . Venituri aleatorii . [ Pr . : - le - a - . - Var . : aleatór , - oáre BENEFÍCIU , beneficii , s . n . Câștig , profit sau folos pe care - l are cineva din ceva ; profit financiar al unei întreprinderi , reprezentând diferența dintre veniturile realizate și cheltuielile ocazionate de BÚGET^2 adj . v . buged . BUGÉT^1 , bugete , s . n . Bilanț al veniturilor și cheltuielilor unui stat , ale unei întreprinderi etc . pe o perioadă DEFICÍT , deficite , s . n . Plus de cheltuieli față de venituri ; lipsă ( bănească ) la un bilanț financiar ; pierdere ; p . gener . orice lipsă la o DEZECHILIBRÁ , dezechilibrez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A - și pierde sau a face să - și piardă echilibrul . 2. Tranz . și refl . A face să nu existe sau a nu exista echilibre ( între cheltuieli și venituri , între diverse ramuri economice IMPÓZIT , impozite , s . n . Plată obligatorie stabilită prin lege , pe care cetățenii , instituțiile etc . o varsă din venitul lor în bugetul statului ; NET , - Ă , neți , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Clar , deslușit , precis ; hotărât , categoric . 2. ( Despre venituri ) Din care s - au scăzut cheltuielile , impozitele ; curat ; ( despre greutatea mărfurilor ) din care s - a scăzut daraua , ORDONATÓR , - OÁRE , ordonatori , - oare , s . m . și f . Conducător al unei instituții bugetare , centrală sau locală , care are dreptul să dispună de creditele bugetare aprobate prin planul de venituri și de cheltuieli al PRECALCULÁ , precalculez , vb . I . Tranz . A calcula dinainte venituri , cheltuieli etc . - Pre ^1 - + Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||