Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBIECT
Rezultatele 1251 - 1260 din aproximativ 1456 pentru OBIECT.
... SIGÍLIU , sigilii , s . n . 1. Obiect alcătuit dintr - o placă ( fixată pe un mâner ) pe care este gravată o monogramă , o emblemă , o efigie etc . și care se aplică pe un ...
... SÍLEX , silexuri , ( 2 ) s . n . 1. Rocă silicioasă foarte dură , de culoare cenușie , gălbuie sau brună . 2. Obiect
... n . Sistem de simboluri ( 1 ) , reprezentare prin simboluri . 2. Curent programatic în literatura și arta universală , constituit la sfârșitul secolului XIX , potrivit căruia valoarea fiecărui obiect
SIMPATÍE , simpatii , s . f . 1. Atracție , înclinare , afinitate pe care cineva o simte față de o persoană sau pe care o inspiră cuiva ; afecțiune ; p . ext . obiectul acestui sentiment . 2. ( Fam . ) Persoană față de care cineva simte afecțiune sau dragoste . 3. ( Med . ) Legătură , raport dintre ( două ) organe simetrice care face ca , atunci când unul este afectat , să sufere și celălalt . Ochii sunt organe care se îmbolnăvesc prin
... SIMULÁCRU , simulacre , s . n . Aparență înșelătoare ; acțiune simulată ; obiect
... SIMULATÓR , simulatoare , s . n . 1. Sistem tehnic destinat rezolvării ecuațiilor care caracterizează un anumit obiect
SINGULÁR , - Ă , singulari , - e , adj . 1. ( Gram . ; în sintagmele ) Număr singular ( și substantivat , n . ) = categorie gramaticală care indică un singur exemplar dintr - o categorie de ființe , de obiecte etc . Persoana întâi ( sau a doua , a treia ) singular = persoană gramaticală care indică numărul singular ( 1 ) . 2. Care aparține sau este caracteristic unui singur sau unui anumit exemplar dintr - o categorie , care se referă la un singur sau la un anumit exemplar dintr - o categorie ; individual ; care se deosebește de alți indivizi , de alte fenomene etc . din aceeași categorie prin anumite trăsături distincte , individuale ; care iese din comun în raport cu ceilalți indivizi , celelalte fenomene etc . din aceeași categorie ; care este singur , izolat printre sau față de indivizii din aceeași categorie ; care ocupă un loc aparte în cadrul aceleiași categorii ; deosebit , aparte , neobișnuit ; p . ext . ciudat , bizar ,
SÍNGUR , - Ă , singuri , - e , adj . 1. ( Despre oameni ) Care nu este însoțit de nimeni , fără nici un tovarăș , fără altcineva . 2. Prin forțele sale , fără ajutorul , intervenția , îndemnul , voia cuiva ; din proprie inițiativă . 3. ( Precedând substantivul ) Numai unul ; unic . Singurul drum spre oraș . 4. ( Determină subiectul sau obiectul ; uneori ține locul numelui ) ( Eu sau tu , el etc . ) însumi ( însuți , însuși etc . ) chiar cu ( sau tu , el etc . ) în persoană . Am eu singur
SÍPET , sipete , s . n . Cufăr de lemn ( înflorat sau vopsit simplu , cu capac boltit și ferecat cu cercuri de fier ) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare . [ Acc . și :
SLÍN , slinuri , s . n . ( Reg . ) Strat de murdărie de pe pielea nespălată , de pe îmbrăcămintea purtată mult și neîngrijită sau de pe obiectele mult întrebuințate și necurățate ; jeg . [ Var . : slim s .
... SMĂLȚUÍ , smălțuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A acoperi un obiect