Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 1

 Rezultatele 1341 - 1350 din aproximativ 15906 pentru 1.

CONSUMA

... CONSUMÁ^1 , consúm , vb . I . Tranz . A întrebuința , a folosi ceva pentru satisfacerea unor trebuințe proprii sau pentru a obține alte ...

 

CONSUMAȚIE

... CONSUMÁȚIE , consumații , s . f . 1. Faptul de a consuma ^1

 

CONSUMAT

... CONSUMÁT^2 , - Ă , consumați , - te , adj . ( Despre oameni ) Care este epuizat , sleit de puteri în urma unei vieți dezorganizate , desfrânate etc . V. consuma ^2 . CONSUMÁT^1 , - Ă , consumați , - te , adj . ( Despre materiale , produse etc . ) Care a fost folosit pentru satisfacerea unor trebuințe proprii sau pentru a obține ...

 

CONTE

... CONTÉ^2 s . m . Creion gros , negru , cu mină făcută din grafit , argilă și plombagină , folosit în grafică . - Cuv . fr . CÓNTE^1 , conți , s . m . 1. ( În orânduirea feudală ) Mare senior , conducător al unei provincii , care , pe pământurile sale , avea drepturi absolute . 2. Titlu de noblețe ereditar , intermediar între viconte și ...

 

CONTRABAS

... CONTRABÁS , contrabasuri , ( 1 ) s . n . , contrabași ( 2 ) s . m . 1

 

CONTRACTA

... CONTRACTÁ , contractez , vb . I . I. Tranz . 1. A încheia un contract . 2. A lua asupra sa o obligație , a se îndatora la . . . 3. A se ...

 

CONTRAMAISTRU

... CONTRAMÁISTRU , contramaiștri , s . m . 1. Muncitor calaificat care supraveghează și dirijează un sector dintr - o întreprindere industrială . 2. ( În vechea organizare a armatei ) Grad în corpul subofițerilor de ...

 

CONTRAOFERTĂ

... CONTRAOFÉRTĂ , contraoferte , s . f . Ofertă ( 1 ) diferită sau opusă altei oferte . - Contra ^1

 

CONTRAPUNCT

... CONTRAPÚNCT s . n . 1. Tehnică în compoziția muzicală , constând în suprapunerea a două sau mai multe linii melodice de sine stătătoare , având fiecare un înțeles propriu , dar ...

 

CONTRAR

... CONTRÁR , - Ă , contrari , - e , adj . , adv . , s . n . , prep . 1. Adj . Opus , potrivnic . 2. Adv . Împotrivă , în contra , neconform cu . . . 3. S . n . ( La pl . ; în forma contrarii ) Denumire dată noțiunii care desemnează laturi , însușiri ... se exclud reciproc , această opoziție constituind forța motrice și conținutul principal al dezvoltării acelui obiect sau proces ; ( și la sg . ) fiecare din termenii unei contradicții ( 1

 

CONTRASERVI

... CONTRASERVÍ , contraservesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A deservi ^1 . - Contra ^1

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>