Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBIECT

 Rezultatele 1381 - 1390 din aproximativ 1456 pentru OBIECT.

TRECE

... ajunge dincolo sau de cealaltă parte . 7. Tranz . A transporta ( dincolo de . . . sau peste . . . ) . 8. Tranz . A atinge un corp , un obiect cu o mișcare ușoară de alunecare pe suprafața lui . 9. Tranz . A petrece prin . . . , peste . . . , pe după . . . 10. Intranz . A se ...

 

TREIME

TREÍME , treimi , s . f . 1. Fiecare dintre cele trei părți egale în care se împarte un întreg ; a treia parte dintr - un întreg . 2. Grup de trei ființe sau de trei obiecte care alcătuiesc o

 

TRIA

TRIÁ , triez , vb . I . Tranz . A împărți un grup de obiecte sau de ființe pe categorii , după anumite criterii , separând , alegând ; a selecționa , a clasa . [ Pr . : tri -

 

TRICOTA

TRICOTÁ , tricotez , vb . I . Tranz . A transforma ( manual sau mecanic ) firele de lână , de bumbac etc . în tricot ; p . ext . a confecționa obiecte de îmbrăcăminte prin împletirea în ochiuri a unor fire

 

TRICOTAJ

... TRICOTÁJ , tricotaje , s . n . Obiect

 

TRICOU

... TRICÓU , tricouri , s . n . Obiect de îmbrăcăminte din tricot de bumbac sau de lână , care acoperă jumătatea de sus a corpului și care se poartă ca o cămașă ...

 

TRIMITE

... 4. ( Despre divinitate ) A face să vină , să se arate , să se producă , să se manifeste . 5. A dispune ca un obiect să fie dus , transportat , predat la o anumită destinație ; a expedia . 6. A transmite prin cineva vești , porunci , salutări etc . [ Var ...

 

TROFEU

... 2. Pradă de război luată de la un inamic . 3. Parte a unui animal vânat păstrată pentru valoarea sau frumusețea ei . 4. Cupă , obiect

 

TROIENI

... IV . Tranz . 1. A acoperi cu troiene ( de zăpadă ) ; a înzăpezi , a nămeți . 2. A acoperi un obiect îngrămădind ceva peste el ; a forma grămezi , mormane ; a îngrămădi , a aduna ceva la un loc . [ Pr . : tro - ie ...

 

TRON

TRON ^1 , tronuri , s . n . Scaun , jeț ( sculptat și împodobit ) pe care stau monarhii la ceremonii ; p . ext . simbol al domniei . TRON ^2 , tronuri , s . n . 1. ( Pop . ) Ladă în care țăranii își păstrează diverse obiecte , mai ales de îmbrăcăminte . 2. ( Reg . )

 

TRONCĂNI

... TRONCĂNÍ , troncănesc , vb . ÎV . 1. Intranz . A face zgomot izbindu - se de ceva sau izbind un obiect

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>