Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru P

 Rezultatele 2121 - 2130 din aproximativ 2789 pentru P.

PLUMBURIU

... PLUMBURÍU , - ÍE , plumburii , adj . De culoarea plumbului ( 1 ) ; cenușiu , sur ; p

 

POȘIDIC

... POȘIDÍC , poșidicuri , ( 1 ) s . n . , poșidici , ( 2 ) s . m . ( Reg . ) 1. S . n . ( Colectiv ) Mulțime , droaie , gloată de copii ; p . ext . mulțime de animale mici . 2. S . m . ( Fam . ) Epitet dat tinerilor , copiilor sau oamenilor mici de statură . [ Var . : poșândíc , poșodíc s . n . , s . m ...

 

POȘTĂ

... căilor ferate ; vehicul folosit de acest serviciu ; diligență , poștalion . 4. Unitate de măsură a distanțelor folosită în trecut , egală cu aproximativ 20 km ; p . gener . ( fam . ) distanță ( mare ) nedeterminată . II. ( Pop . ) Bucată de hârtie unsă cu grăsime , care se lipește de talpa unui om adormit și care apoi se ...

 

POȘTALION

... POȘTALIÓN , poștalioane , ( 1 ) s . n . , poștalioni , ( 2 , 3 ) s . m . 1. S . n . Diligență ; p . ext . trăsură trasă de mai mulți cai . 2. S . m . ( Înv . ) Cal folosit la poștalion ( 1 ) . 3. S . m . ( Înv . ) Surugiu de poștalion ( 1 ) . [ Pr ...

 

POALĂ

... o icoană sau cu care se acoperă masa din altar . 4. Parte marginală a unei piei ( care acopere abdomenul și picioarele animalului ) . II. P . anal . 1. Margine a unei păduri situată de obicei mai în vale . 2. Parte a cerului mărginită de linia orizontului ; zare ...

 

POAMĂ

... POÁMĂ , poame , s . f . 1. Rodul comestibil al arborilor fructiferi ; p . gener . fruct . 2. ( La pl . ) Fructe tăiate felii , uscate la soare sau în cuptoare ( speciale ) pentru a fi păstrate pentru iarnă . 3. ( Reg ...

 

POARCĂ

... jucători , numit porcar , împinge cu un băț spre o groapă o minge , o bilă etc . , în timp ce ceilalți jucători încearcă să - i oprească trecerea ; p

 

POCĂINȚĂ

... POCĂÍNȚĂ s . f . ( În practicile creștine ) Căință pentru păcatele săvârșite ; p

 

POCĂIT

... 2. S . m . și f . Adept al unei secte creștine apărute în Ungaria în jurul anului 1825 , care consideră pocăința mai presus de orice virtute ; p

 

POCAIANIE

... POCAIÁNIE , pocaianii , s . f . 1. ( Înv . ) Pocăință . 2. ( Înv . și reg . ) Penitență pentru ispășirea păcatelor ; p

 

POCIT

... POCÍT , - Ă , pociți , - te , adj . 1. ( Despre ființe ; adesea substantivat ) Diform , slut , desfigurat ; ( despre lucruri ) deformat , stâlcit , caraghios ; bizar . 2. ( În credințele populare ) Nefast , funest ; p

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>