Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IN PARTE

 Rezultatele 2291 - 2300 din aproximativ 2444 pentru IN PARTE.

TERMOFOR

... s . n . Recipient plat de cauciuc sau de metal în care se pune apă caldă , ori o perniță încălzită electric , care se aplică pe o parte

 

TERMOLOGIE

... TERMOLOGÍE s . f . Parte

 

TERMOMETRIE

... TERMOMETRÍE s . f . Parte

 

TERPENĂ

... TERPÉNĂ , terpene , s . f . ( La pl . ) Clasă de hidrocarburi naturale , nesaturate , care se izolează din uleiuri eterice ; ( și la sg . ) hidrocarbură care face parte

 

TETRARHIE

TETRARHÍE , tetrarhii , s . f . Sistem politic ( instituit de Dioclețian ) potrivit căruia administrarea Imperiului Roman era împărțită în patru părți , cu patru

 

TEUTON

... TEUTÓN , - Ă , teutoni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care făcea parte

 

TEXTURĂ

TEXTÚRĂ , texturi , s . f . 1. Constituția unei roci sau a unui aliaj din punctul de vedere al orientării în spațiu a părților componente . 2. Țesătură , urzeală . 3. Imprimat de dimensiuni mici , sub formă de fâșie , care se lipește într - o lucrare tipărită , acoperind pasajele care trebuie

 

THAILANDEZ

... THAILANDÉZ , - Ă , thailandezi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Thailandei sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Thailandei sau populației ei , privitor la Thailanda sau ...

 

TIJĂ

... TÍJĂ , tije , s . f . 1. Tulpină aeriană a plantelor erbacee . 2. Bară de metal ( cilindrică ) făcând parte

 

TILIACEU

... TILIACÉU , tiliacee , s . n . ( La pl . ) Familie de plante lemnoase sau ( rar ) erbacee , al căror tip este teiul ( Tilia ) ; ( și la sg . ) plantă care face parte

 

TIMPAN

TIMPÁN , timpane , s . n . 1. ( Anat . ) Membrană elastică care desparte partea externă a urechii de cea mijlocie , transmițând prin vibrații undele sonore la urechea internă . 2. Instrument muzical de percuție , asemănător cu toba , dar care poate fi acordat ; paucă . 3. ( Arhit . ) Suprafață de zidărie netedă sau ornamentată cu sculpturi , situată între o grindă orizontală și un arc de deasupra golului unei uși sau al unei

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>