Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru P
Rezultatele 2361 - 2370 din aproximativ 2789 pentru P.
... ROTUNJÍME , rotunjimi , s . f . 1. Calitatea a ceea ce este rotund ; p
... RUDÁR , rudari , s . m . Denumire dată , în țările românești , unor lucrători ( țigani ) care confecționau obiecte din lemn ; p
... RÚFĂ , rufe , s . f . 1. Obiect de îmbrăcăminte care se poartă direct pe corp ; p
... RUGINITÚRĂ , ruginituri , s . f . Obiect ruginit ; p
... noroc , formată dintr - un disc împărțit în compartimente numerotate și dintr - o bilă care se învârtește o dată cu discul , indicând , la oprire , numărul câștigător ; p . ext . denumire dată jocului care se practică la această instalație . 3. Instrument format dintr - o rotiță de metal cu margine dințată , care se folosește la ...
... RUMOÁRE , rumori , s . f . Zgomot confuz de voci care se aud în același timp ( exprimând protest , uimire etc . ) ; p
... mințile . 3. ( Entom . ) Larvă acvatică a insectei Ephemeride Polingenia , care se găsește mai ales în Dunăre , constituind hrana principală a cegii ; p
... din plasmă și din globule ( albe și roșii ) , care circulă prin vine și artere , asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare . 2. Fig . Obârșie ; p . ext . familie , neam ; progenitură 3. Fig . Soi , rasă ( de animale ) . 4. Compuse : sânge - de - nouă - frați sau sângele dracului , sângele - zmeului = produs vegetal rășinos , de ...
... SĂLBĂTICÍE , sălbăticii , s . f . 1. Stare în care se află animalele sălbatice ; p . ext . însușire a ceea ce este sălbatic ; cruzime , barbarie ; brutalitate ; faptă de om sălbatic , crud , brutal . 2. Stare a naturii nelucrate ...
... SĂLBÁTIC , - Ă , sălbatici , - ce , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. ( Despre animale ) Care nu este domesticit sau îmblânzit ; p . ext . greu de stăpânit , nedomolit , aprig , focos . 2. ( Despre plante ) Care a crescut de la sine ; necultivat , nealtoit . 3. Care este creat de ...
... sărături , s . f . 1. Faptul de a fi sărat ; sare conținută de ceva . 2. Teren bogat în săruri minerale solubile , cu fertilitate scăzută ; p . ext . pășune care se întinde pe un astfel de loc . 3. Mâncare preparată cu ( prea multă ) sare ; aliment conservat cu sare . - Săra + suf . - ătură sau ...