Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 3
Rezultatele 2821 - 2830 din aproximativ 4622 pentru 3.
... îndeamnă la mers , se cheamă , se opresc sau se gonesc unele animale domestice . NEA ^2 s . f . ( Înv . , reg . și în limbajul poetic ) Zăpadă . NEA ^3
... propoziție ) Care nu este în același caz , număr , gen și persoană cu termenul determinat . 2. ( Despre premii , titluri ) Care nu a fost atribuit . 3. ( Despre instrumente muzicale ) Care nu a fost supus acordării ; care nu mai este acordat ; dezacordat , discordat . [ Pr . : ne - a - ] - Ne - + acordat ...
... NEAJUTORÁT , - Ă , neajutorați , - te , adj . 1. Lipsit de ajutor , de sprijin , de apărare . 2. Lipsit de posibilități , de resurse ( materiale ) . 3
... NEALTERÁT , - Ă , nealterați , - te , adj . 1. ( Despre materii organice ) Care nu este stricat , descompus . 2. ( Despre produse alimentare , chimice etc . ) Care nu este denaturat , falsificat . 3
... 2. Totalitatea persoanelor înrudite între ele prin sânge sau prin alianță ; persoană care face parte din aceeași familie cu cineva ( în raport cu acesta ) ; rudă . 3. ( Înv . și pop . ) Rând de oameni din aceeași generație ; generație . 4. ( La pl . ; în evul mediu ) Mulțime de boieri ; clasă boierească ; familie boierească ; descendenți ai ...
... este articulat ; ( despre cuvinte ) pronunțat neclar , îngăimat . 2. ( Gram . ) Care nu este însoțit de articol ( hotărât ) ; în care cuvintele nu sunt însoțite de articol ( hotărât ) . 3
... care suferă de o boală mintală ; alienat , dement . 2. Adj . , s . m . și f . ( Om ) lipsit de judecată dreaptă , de rațiune ; ( om ) nesocotit , necugetat , nechibzuit . 3. Adj . , s . m . și f . ( Ființă ) neastâmpărată , zvăpăiată , vioaie . 4. Adj . Care arată , trădează nebunie . II. Adj . 1. Care nu are limite , margini , măsură ; p ...
... Pierdere a judecății din cauza unei boli mintale ; demență , alienație mintală . 2. Lipsă de judecată dreaptă , de minte , de cumpănire ; nechibzuință , nesocotință , prostie . 3
... Ă , necăjiți , - te , adj . 1. Care are un necaz ; supărat , amărât , trist , mâhnit . 2. Care duce o viață grea ; chinuit , muncit ; p . ext . sărac , sărman . 3
... a celui necăjit ; supărare , mâhnire , tristețe , amărăciune ; suferință . 2. Ceea ce provoacă cuiva o suferință fizică sau morală ; neajuns , neplăcere , impas ; ( la pl . ) încercări , greutăți . 3
... NECESITÁ , pers . 3 necésită , vb . I. Tranz . ( Rar ) A cere ( în mod imperios ) , a reclama ( ceva necesar ) , a pretinde , a impune ...