Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIU
Rezultatele 3081 - 3090 din aproximativ 5852 pentru FIU.
INSUFICIÉNȚĂ , insuficiențe , s . f . Stare , situație a ceea ce este
INSUFICIÉNT , - Ă , insuficienți , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Care nu este suficient , de ajuns ( cantitativ ) , care nu satisface ( calitativ ) , nesatisfăcător ;
... INTANGÍBIL , - Ă , intangibili , - e , adj . Care nu poate fi
INTEGRÁ , integrez , vb . I 1. Tranz . și refl . A ( se ) include , a ( se ) îngloba , a ( se ) încorpora , a ( se ) armoniza într - un tot . 2. Tranz . ( Mat . ) A calcula dintr - o funcție dată altă funcție a cărei derivată este funcția
... INTEGRÁBIL , - Ă , integrabili , - e , adj . Care poate fi
INTEGRALITÁTE s . f . Stare , situație a ceea ce este întreg ,
INTEGRÁT , - Ă , integrați , - te , adj . , s . n . 1. Adj . Inclus , înglobat într - un tot . 2. S . n . ( Electron . ; și în sintagma circuit integrat ) Microcircuit în care un număr de elemente de circuit sunt asociate inseparabil și interconectate electric astfel încât , pentru specificare , testare , întreținere și vânzare , formează un tot
INTELECTUALÍSM s . n . 1. Concepție potrivit căreia intelectul ( rațiunea ) este capabil ( ă ) de a înțelege lumea . 2. Doctrină potrivit căreia procesele afective și voliționale se reduc la cele intelectuale . 3. Doctrină care reduce actul moral la cunoaștere , considerând că înțelegerea binelui implică săvârșirea lui . [ Pr . : - tu -
INTELIGÉNȚĂ , inteligențe , s . f . 1. Capacitatea de a înțelege ușor și bine , de a sesiza ceea ce este esențial , de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței acumulate anterior ; deșteptăciune . 2. ( Înv . ; art . ) Totalitatea intelectualilor ; intelectualitate ( 2 ) . [ Var . : inteligínță s .
... INTELIGIBILITÁTE s . f . Însușirea de a fi
INTENȚIONALITÁTE s . f . Caracterul a ceea ce este intenționat , deliberat . [ Pr . : - ți -