Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIU
Rezultatele 3191 - 3200 din aproximativ 5852 pentru FIU.
IZBUTÍT , - Ă , izbutiți , - te , adj . Care a fost bine realizat , care s - a bucurat de succes ; reușit . - V.
IZOGAMÍE s . f . ( Biol . ) Formă primitivă de înmulțire sexuată , în care cei doi gameți care participă la fecundare sunt asemănători din punct de vedere
IZOLÁNT , - Ă , izolanți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat , m . ) Care izolează ( 2 ) , care are proprietatea de a izola . 2. ( În sintagma ) Limbă izolantă = limbă care nu are afixe și în care raportul dintre cuvinte este determinat de ordinea cuvintelor , de accent
... IZOTROPÍE s . f . Proprietate a unui corp de a fi
JALUZEÁ , jaluzele , s . f . ( De obicei la pl . ) Un fel de stor alcătuit din lamele subțiri de lemn , de aluminiu , de material plastic etc . , așezate paralel și orizontal pe două chingi sau lănțișoare în așa fel încât , atunci când sunt trase în jos , să împiedice pătrunderea luminii în încăperi ; persiană . - După fr .
JÁMBĂ , jambe , s . f . Fiecare dintre cele două picioare ale trenului de aterizare de care sunt prinse roțile
JAPONÉZ , - Ă , japonezi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Japoniei sau care este originară de acolo ; nipon . 2. Adj . Care aparține Japoniei sau japonezilor ( 1 ) , privitor la Japonia sau la japonezi ;
JEFUITÓR , - OARE , jefuitori , - oare , adj . , s . m și f . ( Persoană ) care săvârșește un jaf ( 1 ) ; persoană care jefuiește . [ Pr . : - fu - i - ] . - Jefui + suf . -
JÉNĂ s . f . 1. Sentiment de sfială de care este cuprins cineva când se află într - o situație penibilă ; stinghereală . 2. Senzație supărătoare , durere organică ușoară ;
JIGODIÓS , - OÁSĂ , jigodioși , - oase , adj . Care este bolnav de jigodie . [ Pr . : - di - os ] - Jigodie + suf . -
JINTUÍT^2 , - Ă , jintuiți , - te , adj . ( Despre caș ) Care este frământat și stors de zer . - V. jintui . JINTUÍT^1 s . n . Jintuire . V.