Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIU
Rezultatele 3301 - 3310 din aproximativ 5852 pentru FIU.
LICHÉN , licheni , s . m . 1. ( La pl . ) Grup de plante inferioare ale caror tal este compus dintr - o ciupercă și o algă aflate în simbioză , care cresc pe scoarța arborilor bătrâni , pe ziduri , pe stânci , etc . ; ( și la sg . ) plantă care face parte din acest grup . 2. Boală de piele cu evoluție cronică , caracterizată prin apariția pe piele a unor proeminențe care provoacă mâncărime , prin îngroșarea și pigmentarea excesivă a
... proprie și ia forma vasului în care se află . 2. Adj . ( Despre bani ) De care se poate dispune imediat ; ( despre creanțe , efecte etc . ) care poate fi
... LICHIDÁBIL , - Ă , lichidabili , - e , adj . Care poate fi
... LICHIDITÁTE s . f . 1. Însușirea de a fi
LICÍT , - Ă , liciți , - te , adj . Care este îngăduit , încuviințat de lege ;
LIDIÁN , - Ă , lidieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care făcea parte din populația de bază a Lidiei antice sau era originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Lidiei sau populației ei , privitor la Lidia sau la populația ei . [ Pr . : - di -
LIFTÁT , - Ă , liftați , - te , adj . 1. ( Despre minge , la tenis ) Căreia i s - a imprimat , prin aruncare sau lovire , anumite efecte . 2. ( Despre țiței ) Care a fost scos la
LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...
LIMPEZEÁLĂ , limpezeli , s . f . 1. Limpezire . 2. Calitatea a ceea ce este limpede ; transparență ; luminozitate ;
... LIMPEZÍME , limpezimi , s . f . 1. Calitatea de a fi limpede ; claritate , limpeziciune . 2. Întinderea limpede a văzduhului , seninul cerului ; limpeziș . 3. Claritate , precizie ( în ceea ce spune sau scrie cineva ) ; explicitate . - Limpezi ...
LIMPEZÍT^2 , - Ă , limpeziți , - te , adj . 1. Care a fost clătit cu apă limpede ( rece ) după spălare . 2. ( Despre oameni ) Lămurit , edificat . - LIMPEZÍT^1 , limpezituri , s . n . Faptul de a ( se ) limpezi . - V.