Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 3321 - 3330 din aproximativ 8917 pentru UN.

APOFONIE

APOFONÍE , apofonii , s . f . ( Lingv . ) Alternanță care există între vocalele din tema unui

 

APOLOGETIC

APOLOGÉTIC , - Ă , apologetici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care conține o apologie , care ține de apologie . 2. S . f . Sistem ( adesea neîntemeiat ) de apărare sau de justificare a unei idei , doctrine etc . 3. S . f . Parte a teologiei care are ca scop apărarea religiei

 

APORETIC

APORÉTIC , - Ă , aporetici , - ce , adj . ( Livr . ) Care are aspectul unei aporii , de

 

APOSTAZIE

APOSTAZÍE , apostazii , s . f . 1. Renunțare publică la o anumită credință religioasă ; renegare a unei doctrine sau concepții . 2. Revoltă , răzvrătire împotriva stăpânirii [ Var : apostasíe s .

 

APOSTROF

APOSTRÓF , apostrofuri , s . n . Semn ortografic în formă de virgulă , care marchează absența accidentală în rostire a unor sunete . [ Var . : apostrófă s .

 

APOTEMĂ

APOTÉMĂ , apoteme , s . f . Perpendiculară dusă din centrul unei poligon regulat pe mijlocul oricăreia dintre laturile

 

APPASSIONATO

APPASSIONÁTO adv . ( Indică modul de execuție a unei compoziții muzicale ) Cu pasiune , plin de însuflețire . [ Pr . : - si - o - ] - Cuv .

 

APRECIA

APRECIÁ , apreciez , vb . I . Tranz . 1. A determina prețul , valoarea unui bun ; a evalua . 2. A socoti , a considera ( că ) . . . [ Pr . : - ci -

 

APREHENSIUNE

APREHENSIÚNE , aprehensiuni , s . f . ( Livr . ) Teamă vagă , frică nedeslușită ( cauzată de eventualitatea apariției unui pericol ) . [ Pr . : - si -

 

APRET

APRÉT , apreturi , s . n . 1. Substanță cu care se tratează țesăturile sau fibrele textile pentru a le da asprime , rigiditate , luciu , pentru a le face impermeabile , neșifonabile etc . ; scrobeală . 2. Substanță care se aplică pe suprafața pieilor în timpul operației de finisare a tăbăcirii , în vederea formării unui strat de protecție și de lustru . 3. Faptul de a fi

 

APRINDE

... APRÍNDE , aprínd , vb . III . 1. Tranz . A face să ardă focul sau un material combustibil ; a da foc unui obiect . 2. Tranz . ( Înv . ) A face să ia foc o armă . 3. Refl . Fig . A ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>