Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIU
Rezultatele 3551 - 3560 din aproximativ 5852 pentru FIU.
MODULAT ^2 , - Ă , modulați , - te , adj . ( Despre mobilă ) Care este format din module . MODULÁT^1 , - Ă , modulați , - te , adj . 1. ( Despre sunete muzicale ) Care a suferit o modulație ( 1 ) . 2. ( Fiz . ) Cu modulații (
MOLÁT , - Ă , molați , - te , adj . ( Despre parâme ) Care a fost complet derulat . - V.
... MOLCOMEÁLĂ , molcomeli , s . f . ( Rar ) Faptul de a fi
MOLDOVALÁH , - Ă , moldovalahi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Român din Principatele Române . 2. Adj . Care aparține sau este caracteristic moldovalahilor ( 1 ) , privitor la moldovalahi . [ Var . : moldovláh , - ă s . m . și f . , adj . ] - Moldo - +
MOLDOVEÁN , - Ă , moldoveni , - e s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo ; moldav . 2. Adj . Care aparține Moldovei sau moldovenilor ( 1 ) , privitor la Moldova sau la moldoveni , originar din Moldova ; moldovenesc , moldav . - Moldova ( n . pr . ) + suf . -
MOLDOVEÁNCĂ , moldovence , s . f . Femeie care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo . - Moldovean + suf . -
MOLEȘÍ , moleșesc , vb . IV . Refl . și tranz . A - și pierde sau a face să - și piardă puterea , energia ( fiind adesea cuprins de somnolență ) ; a ( se ) muia , a
... MOLICIÚNE , moliciuni , s . f . 1. Însușirea de a fi moale sau mlădios ; flexibilitate ; p . ext . obiect care are această însușire . 2. Lipsă de vigoare , de putere ; stare de moleșeală , de sfârșeală ; lipsă de perseverență ...
MOLÚRĂ , moluri , s . f . Plantă erbacee aromatică cu flori galbene dispuse în umbele , ale cărei fructe sunt întrebuințate în medicină ; molotru ( Foeniculum
MOMENTÁN , - Ă , momentani , - e , adj . 1. Care durează un moment sau puțin timp ; temporar , trecător . 2. Care este din momentul de față ;
... MONÁDĂ , monade , s . f . 1. Termen ( folosit în filozofia lui Leibniz ) pentru a desemna cea mai simplă unitate indivizibilă din care ar fi