Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘI

 Rezultatele 3581 - 3590 din aproximativ 19299 pentru ȘI.

OBELISC

... OBELÍSC , obeliscuri , s . n . Monument comemorativ de origine egipteană , de forma unui stâlp înalt și ascuțit la vârf , alcătuit de obicei dintr - un singur bloc de piatră și

 

OBIȘNUI

... OBIȘNUÍ , obișnuiesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A câștiga sau a face să câștige o anumită deprindere prin repetarea frecventă a aceleiași acțiuni ; a ... se ) familiariza , a ( se ) învăța . 2. Tranz . A practica un anumit obicei , a avea o anumită deprindere . 3. Tranz . și

 

OBIDIRE

... OBIDÍRE , obidiri , s . f . ( Înv . și pop . ) Acțiunea de a ( se ) obidi și

 

OBLĂDUI

... OBLĂDUÍ , oblăduiesc , vb . IV . ( Înv . și pop . ) 1. Tranz . și refl . A ( se ) conduce , a ( se ) administra , a ( se ) guverna . 2. Tranz . A proteja , a ocroti ...

 

OBLĂDUIRE

... OBLĂDUÍRE , oblăduiri , s . f . ( Înv . și pop . ) Acțiunea de a ( se ) oblădui și

 

OBLIC

... de o dreaptă sau față de un plan ; pieziș , plecat , aplecat . 2. ( Lingv . ; în sintagma ) Caz oblic = nume dat uneori în gramatica română cazurilor genitiv și dativ , iar în gramatica altor limbi , în mod curent , tuturor cazurilor , cu excepția nominativului și

 

OBLICI

... OBLICÍ , oblicesc , vb . IV . ( Înv . și pop . ) 1. Tranz . A dibui , a descoperi , a găsi . 2. Tranz . și

 

OBLIGA

... OBLIGÁ , oblíg , vb . I . 1. Tranz . A constrânge , a sili ( pe cineva la ceva ) ; a impune . 2. Tranz . și refl . A ( se ) îndatora . 3. Refl . A se angaja , a - și

 

OBLIGEANĂ

... OBLIGEÁNĂ , obligene , s . f . Plantă erbacee perenă , originară din India , cu miros aromatic , cu rizom cărnos , cu frunze liniare lungi și cu flori gălbui , care crește pe marginea apelor ori este cultivată , fiind folosită în medicină și

 

OBLOJI

... OBLOJÍ , oblojesc , vb . IV . ( Înv . și pop . ) 1. Tranz . A trata ( o rană , un organ bolnav sau un om bolnav ) cu mijloace băbești , a lecui prin oblojeli ...

 

OBLOJIRE

... OBLOJÍRE , oblojiri , s . f . ( Înv . și pop . ) Acțiunea de a ( se ) obloji și

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>