Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 3611 - 3620 din aproximativ 8917 pentru UN.

BITER

BÍTER subst . Nume dat unui lichior amar , consumat ca aperitiv . [ Pr . :

 

BITUMA

... BITUMÁ , bitumez , vb . I . Tranz . 1. A amesteca cu bitum un

 

BITUMAJ

BITUMÁJ s . n . Așternere de bitum și piatră măruntă pe suprafața unui

 

BIVOLAR

BIVOLÁR , bivolari , s . m . Păzitor al unei cirezi de bivoli . - Bivol + suf . -

 

BLANĂ

BLÁNĂ , blăni , s . f . I. 1. Părul sau lâna care acoperă pielea unor animale . 2. Haină îmblănită ; haină confecționată din blană ( I 1 ) . II. ( Pop . ) Scândură groasă . [ Pl . și : ( I )

 

BLAZĂ

BLÁZĂ s . f . Parte a unei instalații de distilare în formă de recipient , în care se introduce amestecul

 

BLOC

BLOC , blocuri , s . n . 1. Bucată mare dintr - o materie solidă și grea , masă solidă dintr - o singură bucată . 2. Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică . 3. Clădire mare cu multe etaje ; blochaus . 4. Alianță , înțelegere ( între state , partide grupări etc . ) pentru realizarea unor scopuri comune . 5. ( În sintagma ) Bloc motor = organ de motor în care se află cilindrii și pistoanele . 6. ( Med . ; în sintagmele ) Bloc cardiac = tulburare a ritmului inimii , datorită blocării influxului nervos care străbate mușchiul cardiac . Bloc operator = parte componentă a serviciilor chirurgicale , cuprinzând sălile de operație și dependințele

 

BLOCAJ

BLOCÁJ , blocaje , s . n . 1. ( Rar ) Blocare , blocadă . 2. Tactică de oprire a unei acțiuni adverse sau de apărare strânsă în unele întreceri sportive . 3. ( Tehn . ) Fundație din piatră , bolovani de râu etc . , la unele șosele și la căi

 

BLUZAT

BLUZÁT , - Ă , bluzați , - te , adj . ( Despre corsajul unei rochii ) Făcut mai lung și mai larg și lăsat să atârne puțin peste cingătoare . - Bluză + suf . -

 

BOȚ

BOȚ ^2 , boțuri , s . n . Bucată de parâmă sau de lanț care servește la manevrarea lanțurilor unei ancore . BOȚ ^1 , boțuri , s . n . Cocoloș . - Et .

 

BOȚMAN

BÓȚMAN , boțmani , s . m . Șef de echipaj pe o navă ; cel mai mare în grad dintre marinarii de la bordul unei nave de comerț ;

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>