Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIU

 Rezultatele 3651 - 3660 din aproximativ 5852 pentru FIU.

NĂPĂSTUIT

NĂPĂSTUÍT , - Ă , năpăstuiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care este nedreptățit , căruia i se face un rău ; asuprit , oprimat . V.

 

NĂPRASNIC

... 1. ( Adesea adverbial ) Care survine în mod neprevăzut , dintr - o dată ; care se petrece fulgerător ( și neplăcut ) ; neașteptat , subit . 2. ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi stăpânit ; năvalnic , impetuos . 3. Care înspăimântă , îngrozește ( prin comportare ) ; îngrozitor , cumplit . 4. Care depășește cu mult limitele obișnuite ( prin mărime , intensitate ) ; extraordinar , cumplit . II. Subst ...

 

NĂRAV

... NĂRÁV , năravuri , s . n . 1. Obicei , deprindere rea ; cusur , viciu , nărăveală , nărăvie . 2. ( Înv . și pop . ) Deprindere , obicei ; fel de a fi

 

NĂSĂDI

... NĂSĂDÍ , năsădesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) A așeza snopii de cereale pe arie pentru a fi

 

NĂSĂLIE

... NĂSĂLÍE , năsălii , s . f . Suport de lemn ( ca o targă ) pe care se așază coșciugul cu mortul pentru a fi

 

NĂSADĂ

... NĂSÁDĂ , năsade , s . f . 1. ( Pop . ; colectiv ) Snopi de cereale desfăcuți și împrăștiați pe arie pentru a fi

 

NĂTĂFLEȚ

NĂTĂFLÉȚ , - EÁȚĂ , nătăfleți , - țe , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care este lipsită de istețime , care nu știe să se descurce , pe care o înșeală cu ușurință toți ; p . ext . ( om ) prost , tont , nătâng . [ Var . : nătăfléte adj . , s . m . ] - Probabil contaminare între nătărău și

 

NĂUCIE

... NĂUCÍE s . f . ( Rar ) Faptul de a fi

 

NĂVALNIC

... NĂVÁLNIC , - Ă , navalnici , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi domolit , stăpânit ; furtunos , impetuos , aprig , violent ; strașnic , cumplit . 2. S . m . Specie de ferigă cu frunze mari , lucitoare , în formă de lance , dispuse în rozete ...

 

NAȘTERE

NÁȘTERE , nașteri , s . f . Acțiunea de a ( se ) naște și rezultatul ei . 1. Aducerea sau venirea pe lume a unei ființe ; spec . act fiziologic prin care fătul , ajuns în stadiul de maturitate , este expulzat sau extras din cavitatea uterină ; parturiție . 2. Origine , proveniență . 3. Fig . Apariție , ivire , creare . V.

 

NABEDERNIȚĂ

NABEDÉRNIȚĂ , nabedernițe , s . f . Bucată de țesătură brodată cu fir pe care este reprezentată scena Învierii , purtată la brâu de arhierei sau de unii preoți la ceremonii . [ Var . : nebedérnică s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>