Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 4161 - 4170 din aproximativ 8917 pentru UN.

COLONADĂ

... COLONÁDĂ , colonade , s . f . Ansamblu de coloane dispuse într - unul sau mai multe șiruri , formând , în cadrul unui edificiu , un

 

COLONCIFRĂ

COLONCÍFRĂ , coloncifre , s . f . Cifră plasată în partea de sus sau de jos a paginii unei cărți , reviste etc . , care indică numărul de ordine al paginii respective în

 

COLONIALISM

COLONIALÍSM s . n . Politică a unor state de cucerire de colonii ^1 ( 2 ) sau de menținere a coloniilor . [ Pr . : - ni -

 

COLONIE

COLÓNIE^2 s . f . ( Și în sintagma apă de colonie ) Lichid parfumat , fabricat din alcool și diverse uleiuri vegetale , folosit în cosmetică . COLONÍE^1 , colonii , s . f . 1. ( În antichitate ) Cetate sau oraș întemeiat , în scopuri comerciale sau strategice , de fenicieni , de greci sau de alte popoare pe teritorii străine . 2. Teritoriu ocupat și administrat de o națiune străină și care este dependent de aceasta pe plan politic , economic , cultural etc . 3. Grup compact de persoane ( de aceeași origine ) așezat într - o țară sau într - o regiune a unei țări și care provine din imigrare sau din strămutare . 4. Grup de copii trimiși la odihnă în stațiuni climaterice sau balneare ; loc unde este găzduit acest grup de copii . 5. Grup de animale din aceeași specie , care duce viața în comun . Colonie de

 

COLORIT

COLORÍT , colorituri , s . n . 1. Totalitatea culorilor unui obiect ; bogăție de culori . 2. Fig . ( Despre abstracte , despre stilul operelor literare etc . ) Nuanță expresivă , strălucire

 

COLTUC

COLTÚC , coltuce , s . n . 1. Fiecare dintre cele două capete ale unei pâini lungi . 2. ( Reg . ) Pernă mică servind drept

 

COLUZIUNE

COLUZIÚNE , coluziuni , s . f . ( Rar ) Înțelegere secretă între două părți , două persoane etc . în prejudiciul unei a treia . [ Pr . : - zi -

 

COMANDAT

COMANDÁT , - Ă , comandați , - te , adj . 1. ( Despre mișcări , acțiuni ) Executat printr - o comandă ( 3 ) . 2. ( Despre camerele unei locuințe ) Care comunică între ele ; ( despre apartamente ) cu camere care comunică între ele . - V.

 

COMANDOR

COMANDÓR , comandori , s . m . 1. Grad de ofițer în aviație și în marină , corespunzător gradului de colonel din armata terestră ; persoană care are acest grad . 2. Rang în ierarhia unor decorații militare și

 

COMBATANT

COMBATÁNT , - Ă , combatanți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care ia ( este apt să ia ) parte la lupte , care aparține unei unități militare de

 

COMBINAȚIE

COMBINÁȚIE , combinații , s . f . 1. Îmbinare , reunire , combinare . 2. ( Fam . ) Aranjament , plan ; calcul . 3. Reacție chimică în cursul căreia doi atomi sau două molecule se unesc pentru a forma o nouă moleculă ; ( concr . ) substanță obținută în urma unei astfel de reacții ; ( corp ) compus . [ Var . : combinațiúne s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>