Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN
Rezultatele 4221 - 4230 din aproximativ 8917 pentru UN.
CONCÍNĂ , concine , s . f . Numele unui joc de
CONCLÁV , conclave , s . n . 1. Sală în care matroanele romane își primeau musafirii apropiați . 2. Sfatul cardinalilor adunați pentru alegerea unui nou papă . 3. Sala în care se întrunește conclavul (
... CONCREȚIONÁRE s . f . 1. Operație de transformare , printr - un tratament , termic , a unui conglomerat de pulberi de metale , metaloizi etc . într - un
CONCREȚIÚNE , concrețiuni , s . f . Agregat mineral de formă sferică sau neregulată , format prin depunerea rocilor sedimentare în jurul unui corp străin și prin concentrarea substanțelor minerale din soluții apoase . [ Pr . : - ți -
CONCUBINÁJ , concubinaje , s . n . Conviețuire a unui bărbat cu o femeie fără îndeplinirea formelor legale de căsătorie ; căsătorie
... CONCÚRGE , concúrg , vb . III . Intranz . ( Înv . ) 1. A se întâlni într - un
CONDAMNÁRE , condamnări , s . f . Faptul de a condamna . 1. Obligație impusă unei persoane , prin judecată , de a da , de a face sau de a nu face ceva . 2. Dezaprobare severă ; blam . - V.
CONDENSÓR , condensoare , s . n . Dispozitiv al unui instrument optic care servește la concentrarea și dirijarea luminii într - o direcție
CONDIȚIONÁL , - Ă , condiționali , - e , adj . Care este supus unei condiții ; care cuprinde o
... CONDIȚIONÁRE , condiționări , s . f . Acțiunea de a condiționa . 1. Stabilire a unui raport de dependență . 2. Operație prin care un material , un
CONDÍL , condili , s . m . ( Anat . ; adesea cu determinări care indică locul de articulare ) Proeminență rotundă la extremitatea unor