Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FI

 Rezultatele 4381 - 4390 din aproximativ 5852 pentru FI.

PODVADĂ

PODVÁDĂ , podvezi , s . f . ( Înv . ) 1. Obligație la care erau supuși țăranii dependenți în evul mediu în folosul domniei ( mai ales în timp de război ) , care consta în prestații ( transport , cărăușie ) sau rechiziții ale animalelor de tracțiune ; p . ext . cărăușie ( cu plată ) . 2. Încărcătură . [ Var . : podvoádă s .

 

PODZOLIC

PODZÓLIC , - Ă , podzolici , - ce , adj . ( Despre soluri ) Care conține nisip și lut , care este sărac în calciu ; de

 

POETIC

... ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care aparține poeziei , privitor la poezie . 2. Adj . Fig . Care poate inspira pe poeți , demn de a fi motiv de inspirație ; p . ext . impresionant , fermecător . 3. S . f . ( Și adjectival , în sintagma artă poetică ) Tratat despre creația poetică ; ansamblu de reguli pentru alcătuirea ...

 

POICHILOTERMIE

... POICHILOTERMÍE s . f . Proprietate a unor animale de a fi

 

POLARIZABIL

... POLARIZÁBIL , - Ă , polarizabili , - e , adj . ( Despre medii ) Care poate fi

 

POLARIZABILITATE

POLARIZABILITÁTE s . f . ( Fiz . ) Însușire a ceea ce este

 

POLARIZAT

POLARIZÁT , - Ă , polarizați , - te , adj . ( Fiz . ) Care a fost supus acțiunii de polarizare ( 1 ) . V.

 

POLAROGRAFIE

POLAROGRAFÍE s . f . Metodă de analiză electrochimică în care este folosit

 

POLEI

POLEÍ^2 , poleiesc , vb . IV . 1. Tranz . A acoperi un obiect cu un strat subțire de aur sau de argint în scopul protejării sau al înfrumusețării ; a sufla cu aur sau cu argint . 2. Tranz . și refl . Fig . A străluci sau a face să strălucească ; a ( se ) învălui într - o lumină aurie sau argintie . POLÉI^1 , poleiuri , s . n . Strat subțire de gheață , continuu și neted , care acoperă uneori porțiuni din suprafața solului , arborii sau obiectele care se află în aer liber și care este format prin înghețarea apei provenite din ploaie sau din topirea

 

POLIȚIENESC

POLIȚIENÉSC , - EÁSCĂ , polițienești , adj . Care aparține sau este propriu poliției , privitor la poliție ; polițist . [ Pr . ; - ți - e - ] - Poliție + suf . -

 

POLIȚISM

... POLIȚÍSM s . n . ( Rar ) Activitate întreprinsă de poliție ( 1 ) în vederea menținerii ordinii ; p . ext . fel de a fi

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>