Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN
Rezultatele 4421 - 4430 din aproximativ 8917 pentru UN.
CRONOSCÓP , cronoscoape , s . n . Instrument pentru măsurarea unui scurt interval de timp , folosit în laboratoarele de fizică , de fiziologie
... CRÓSĂ^1 , crose , s . f . Un fel de baston curbat la un capăt , cu care este condus pucul sau mingea la jocul de hochei , polo și golf . CRÓSĂ^2 , crose , s . f . Smoc de pene întrebuințat altădată ...
CRÓSING , crosinguri , s . n . Construcție subterană care asigură încrucișarea a doi curenți de aer , prin trecerea unuia pe deasupra celuilalt , în galeria unei
CRUȘÍT , - Ă , crușiți , - te , Adj . ( Reg . ) 1. ( Despre pielea unui animal ) Argăsit . 2. Înroșit ; p . ext . pătat ( cu sânge ) . - V.
CRUCÉTĂ , crucete , s . f . Platformă mică , semicirculară , din lemn sau din metal , fixată deasupra unei nave , servind la ancorarea
CRUCIÁDĂ , cruciade , s . f . Fiecare dintre cele opt expediții cu caracter militar , întreprinse la îndemnul Bisericii catolice de către seniorii din Europa occidentală în perioada dintre 1096 și 1270 și care , sub pretextul eliberării mormântului lui Cristos de la Ierusalim de sub ocupația musulmanilor , urmăreau , de fapt , o expansiune teritorială , economică și politică ; p . gener . orice expediție militară împotriva unor eretici sau adepților altor religii în evul mediu . [ Pr . : - ci - a - . - Var . : cruciátă s .
CRUG , cruguri , s . n . ( Înv . ) 1. Orbită a lunii sau a unei planete . 2. Ciclu solar ( sau
CRÚPE s . f . pl . ( Reg . ) Boabe de porumb , de orez etc . măcinate mare , folosite la prepararea unor
CRUPÓN , crupoane , s . n . 1. Partea din mijloc a unei piei de tăbăcărie , mai groasă și mai rezistentă , cuprinsă între coadă și gât . 2. Placă de cauciuc din care se taie pentru
CUADROFONÍE s . f . Tehnică de captare și redare a sunetului pe patru canale , care oferă posibilitatea unei percepții în relief ; tetrafonie . [ Scris și :
CUANTIFICÁ , cuantífic , vb . I . Tranz . A stabili valorile discrete ( discontinue ) pe care le poate lua o anumită mărime fizică ; a impune astfel de condiții unei mărimi fizice încât valorile sale să varieze în salturi ( discontinuu ) . - După fr .