Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 4511 - 4520 din aproximativ 8917 pentru UN.

DECĂDEA

... mai rea , a fi în declin ; a regresa . 2. ( În expr . ) A decădea din drepturi = a pierde un

 

DECĂZUT

... te , adj . 1. Care a ajuns în decădere , în declin . 2. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " din " ) Care a pierdut un

 

DECA-

DECA - - Element de compunere care înseamnă " zece " și servește la formarea unor substantive și

 

DECADENTISM

DECADENTÍSM s . n . Denumire generică dată tendințelor unor curente literar - artistice de la sfârșitul sec . XIX și începutul sec . XX de către propriii protagoniști , care opun realității o lume a stărilor de spirit subiective , considerată ca singura autentică . V.

 

DECADRAJ

DECADRÁJ , decadraje , s . n . Defect survenit la proiecția unui film , care constă în apariția pe ecran a două imagini vecine despărțite printr - o dungă

 

DECALCOMANIE

DECALCOMANÍE s . f . Procedeu de decorare a unor obiecte de sticlă , porțelan etc . prin transpunerea pe suprafața lor a imaginilor de pe o hârtie specială , folosită ca suport

 

DECALIBRA

DECALIBRÁ , pers . 3 decalibrează , vb . I. Refl . ( Despre țeava armelor de foc ) A se lărgi în urma uzurii sau a unui accident de tragere , a - și deforma calibrul . - Des - ^1 +

 

DECALIBRAT

DECALIBRÁT , - Ă , decalibrați , - te , adj . ( Despre țeava armelor de foc ) Lărgit în urma uzurii sau a unui accident de tragere . - V.

 

DECANAT

DECANÁT , decanate , s . n . 1. Demnitatea de decan ; birourile unde lucrează decanul ( și personalul ajutător ) . 2. Organul de conducere al unei

 

DECANTARE

DECANTÁRE , decantări , s . f . Faptul de a decanta ; limpezirea unui lichid care conține particule solide în suspensie ; decantație . - V.

 

DECAPOTA

DECAPOTÁ , decapotez , vb . I . Tranz . A strânge sau a ridica capota unui

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>