Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 4711 - 4720 din aproximativ 8917 pentru UN.

DILATAȚIE

DILATÁȚIE , dilatații , s . f . Creștere a dimensiunilor unui corp sub acțiunea căldurii ;

 

DILATAT

DILATÁT , - Ă , dilatați , - te , adj . 1. ( Despre unele corpuri ) Cu dimensiunile mărite sub influența căldurii . 2. ( Despre deschizături , organe sau părți ale unor organe ) Mărit ,

 

DILETANT

... DILETÁNT , - Ă , diletanți , - te , s . m . și f . Persoană care manifestă preocupări într - un domeniu al artei , al științei sau al tehnicii fără a avea pregătirea profesională corespunzătoare ; persoană care se ocupă de ceva din afara profesiunii ...

 

DILUA

DILUÁ , diluéz , vb . I . 1. Tranz . A micșora concentrația unei soluții . 2. Tranz . și refl . Fig . ( Peior . ) A ( se ) atenua , a ( se ) micșora , a slăbi . [ Pr . : - lu -

 

DIMINUTIV

DIMINUTÍV , - Ă , diminutivi , - e , adj . , s . n . ( Substantiv , propriu sau comun , adjectiv sau , rar , altă parte de vorbire ) care se formează cu ajutorul unui afix prin care se arată că obiectele , ființele , însușirile etc . denumite sunt considerate ( în mod real sau afectiv ) mai mici decât cele exprimate de cuvântul de

 

DIMORFISM

DIMORFÍSM s . n . 1. Proprietate a unei substanțe de a cristaliza în două forme deosebite . 2. Existența a două forme distincte la una și aceeași specie de animale sau de vegetale ( în funcție de sex , de sezon

 

DINĂ

... DÍNĂ , dine , s . f . ( Fiz . ) Unitate de măsură a forței , egală cu forța care imprimă unui corp cu masa de un gram accelerația de un

 

DINȚĂTURĂ

DINȚĂTÚRĂ s . f . Parte dințată a unui

 

DINȚA

DINȚÁ , dințéz , vb . I . Tranz . A face dinți ( 2 ) pe marginea unui

 

DINAMIC

DINÁMIC , - Ă , dinamici , - ce , adj . , s . f . I. Adj . 1. ( Mec . ) De mișcare , de forță ; privitor la mișcare , la forță . 2. Plin de mișcare , de acțiune , activ ; care este în continuă ( și intensă ) mișcare , evoluție ; care se desfășoară rapid . II. S . f . 1. Parte a mecanicii care studiază legile mișcării corpurilor ținând seama de masele lor și de forțele care se exercită asupra lor . 2. ( Tehn . ) Raport între valorile maxime și minime ale unui semnal . 3. Dezvoltare intensă , schimbare continuă , bogăție de

 

DINASTIE

DINASTÍE , dinastii , s . f . Familie ai cărei membri se succedă la cârma unui stat ( ca principi , regi sau împărați ) ; șir de suverani care alcătuiesc o astfel de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>