Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 5081 - 5090 din aproximativ 8917 pentru UN.

FĂȚUIT

FĂȚUÍT^1 s . n . Fățuire . - V. fățui . FĂȚUÍT^2 , - Ă , fățuiți , - te , adj . ( Despre obiecte ) Cu suprafața netezită , lustruită , cu aspect frumos ; ( despre suprafața unei construcții ) cu tencuiala netezită . - V.

 

FĂGAȘ

FĂGÁȘ , făgașe , s . n . Urmă adâncă ( și îngustă ) săpată în pământ de șuvoaiele apelor de ploaie sau lăsată de roțile unui

 

FĂINARE

FĂINÁRE s . f . Boală a plantelor provocată de unele ciuperci parazite și caracterizată prin apariția la suprafața organelor atacate a unui strat făinos , alb - cenușiu . [ Pr . : - fă -

 

FĂLȚUI

... falțul pieile tăbăcite pentru a le reduce și a le uniformiza grosimea . 2. A face unor scânduri , țigle etc . un falț ( care să permită îmbinarea lor ) . 3. A îndoi și a împături o coală de hârtie sau o tipăritură ( în vederea ...

 

FĂLȚUIT

FĂLȚUÍT^2 , - Ă , fălțuiți , - te , adj . 1. ( Despre piei tăbăcite ) Care și - a redus și și - a uniformizat grosimea în urma prelucrării cu falțul . 2. ( Despre unele materiale de construcție ) Care are falț , prevăzut cu falț . 3. ( Despre colile unei tipărituri ) Îndoit și împăturit ( în vederea broșării sau a legării ) . - FĂLȚUÍT^1 s . n . Fălțuire . - V.

 

FĂRÂMĂTOR

FĂRÂMĂTÓR , fărâmătoare , s . n . Dispozitiv sau mașină pentru sfărâmarea unor materiale . - Fărâma + suf . -

 

FABRICAȚIE

FABRICÁȚIE , fabricații , s . f . Proces tehnologic de producere a mărfurilor într - o fabrică , într - o uzină etc . ; producția unei asemenea unități

 

FABRICANT

FABRICÁNT , - Ă , fabricanți , - te , s . m . și f . Proprietar și conducător al unei fabrici ;

 

FABULAȚIE

FABULÁȚIE , fabulații , s . f . 1. Poveste alegorică ; p . ext . povestire cuprinsă într - o operă literară , afabulație . 2. Figură retorică prin care se redă ca real ceva imaginar . 3. Prezentare a unei fapte imaginare ca reală ; p . ext .

 

FACȚIUNE

FACȚIÚNE , facțiuni , s . f . Grup de persoane unite pe baza unor interese politice comune ( și care de obicei se manifestă prin violență ) ; partidă . [ Pr . : - ți -

 

FACE

... A. Tranz . I. 1. A întocmi , a alcătui , a făuri , a realiza , a fabrica un obiect . Face un gard . 2. A construi , a clădi ; a ridica , a așeza . Face o casă . Face fânul stoguri . 3 ... convenție , o înțelegere . 6. A câștiga , a agonisi , a strânge bani , avere . 7. A pregăti ceva într - un anumit scop . Își face bagajele . II. 1. ( Despre femei ) A naște . 2. ( Despre pomi ) A produce , a da roade ... datoria . 4. A exercita , a practica o meserie . Face avocatură . 5. ( Cu complementul " semn " ) A atrage cuiva atenția printr - un gest ; a da cuiva să înțeleagă ceva printr - un semn . ( Cu elipsa complementului ) Face din cap că a înțeles . 6. A parcurge , a străbate un drum sau o distanță . A făcut 2 kilometri . 7. A petrece , a parcurge un ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>