Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2
Rezultatele 5581 - 5590 din aproximativ 14398 pentru 2.
... CUSÚR , cusururi , s . n . 1. Imperfecțiune , defect , meteahnă , hibă ; p . ext . viciu 2
... CÚTĂ , cute , s . f . 1. Îndoitură ( adâncă ) într - un obiect de îmbrăcăminte ; încrețitură , fald , creț , pliu . 2
... încreți , a îndoi ( adânc ) un material textil , a - i face falduri , cute , crețuri ; a plia , a drapa . 2. Refl . ( Despre piele , mai ales despre cea de pe obraz ) A se zbârci ; a se rida ; p . ext . ( despre oameni ) a ...
... CUTÁRE^2 cutări , s . f . Acțiunea de a ( se ) cuta și rezultatul ei . V. cuta . CUTÁRE^1 pron . nehot . ( Înlocuiește numele unei persoane sau al ...
... cu pânze , cu un singur catarg și cu bompres , având formă alungită pentru a se deplasa rapid ( folosită la sport sau pentru pescuit ) . 2
... CUTÍCULĂ , cuticule , s . f . 1. Strat subțire și rezistent care acoperă și protejează suprafața unei celule epiteliale . Cuticulă dentară . 2. Partea superficială , chitinoasă a tegumentului la artropode , servind drept schelet extern . 3. Strat ceros la suprafața fructelor , a frunzelor și a ...
... lemn , de metal , de carton etc . în formă de cub , de paralelipiped etc . , gol în interior , în care se păstrează sau care protejează diverse lucruri . 2. Aparat , dispozitiv , organ special etc . având forma unei cutii ( 1 ) . Cutie de viteze . Cutie de rezonanță . 3. ( În sintagma ) Cutie craniană = cavitate osoasă în care ...
... a colinda ( în lung și în lat ) , a umbla ( din loc în loc ) ; p . ext . a hoinări , a vagabonda . 2
... n . 1. Mișcare puternică și bruscă , verticală , orizontală sau de torsiune a scoarței pământului , provocată de dislocări subterane , de erupții vulcanice etc . ; seism . 2
... CUTREMURÁ , cutrémur , vb . I . 1. Refl . ( Despre pământ ) A se zgudui din cauza unui cutremur ( 1 ) . 2. Refl . și tranz . Fig . A ( se ) înfiora , a tresări sau a face să tresară ; p . ext . a ( se ...
... CUVÂNTĂTÓR , - OÁRE , cuvântători , - oare , adj . , s . m . si f . 1. Adj . Care cuvântă ( 1 ) , cuvântăreț ; care are însușirea de a vorbi . 2