Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 6411 - 6420 din aproximativ 8917 pentru UN.

MUMIFICA

MUMIFICÁ , mumífic , vb . I . 1. Tranz . A îmbălsăma ; a transforma în mumie . 2. Refl . ( Despre fructe ) A se zbârci , a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci . [ Var . : mumifiá

 

MUNICIPAL

... MUNICIPÁL , - Ă , municipali , - e , adj . Care aparține unui municipiu , privitor la un

 

MUNICIPIU

... MUNICÍPIU , municipii , s . n . 1. Oraș mare , având un rol economic , social , politic și cultural însemnat ; p . ext . administrația unui astfel de oraș ; municipalitate . 2. Nume dat orașelor romane ( din Italia sau din imperiu ...

 

MURĂ

MÚRĂ^1 , mure , s . f . Fructul comestibil , negru și lucios , al murului ^1 . MÚRĂ^2 , mure , s . f . ( Reg . ; mai ales la pl . ) Glandă , ganglion de la pieptul sau de la gâtul unor animale . MÚRĂ^3 , mure , s . f . Parâmă folosită pentru a trage spre proră colțurile inferioare ale velelor

 

MUREȘEANCĂ

MUREȘEÁNCĂ , mureșence , s . f . 1. Femeie care locuiește în regiunea Mureșului sau este originară din această regiune . 2. ( Art . ) Numele unui dans popular ; melodic după care se execută acest dans . - Mureșean + suf . -

 

MURGULEȚ

MURGULÉȚ , murguleți , s . m . 1. Diminutiv al lui murg ^2 ( 2 ) ; murgușor . 2. ( Art . ) Numele unui dans popular din Muntenia , cu ritm vioi ; melodic după care se execută acest dans . - Murg ^2 + suf . -

 

MURSECA

MURSECÁ , múrsec , vb . I . Tranz . 1. ( Pop . ) A mușca rupând , sfâșiind . 2. ( Reg . ) A strivi , a zdrobi oasele sau carnea unei ființe ( vii ) ; a

 

MUSCARDINĂ

MUSCARDÍNĂ , muscardine , s . f . Boală a viermilor de mătase , provocată de o ciupercă și manifestată prin apariția unor pete de culoare

 

MUSCULATURĂ

MUSCULATÚRĂ , musculaturi , s . f . Totalitatea mușchilor ^2 ( 1 ) corpului sau ai unui organ ; sistemul muscular al corpului . [ Var . : mușchiulatúră s .

 

MUSELIM

MUSELÍM , muselimi , s . m . Locțiitor de guvernator al unui district la

 

MUSTAȚĂ

MUSTÁȚĂ , mustăți , s . f . I. 1. Părul care crește deasupra buzei superioare la bărbați . 2. Fiecare dintre antenele insectelor și ale crustaceelor . II. P . anal . 1. ( La pl . ) Fire lungi și subțiri care cresc pe spicul cerealelor . 2. ( Pop . ; la pl . ) Mătasea porumbului . 3. ( Pop . ; la pl . ) Rădăcinile adventive ale porumbului , cepei , viței de vie etc . 4. ( La pl . ) Fire de sârmă întrebuințate în construcții pentru susținerea structurii sau a tavanelor false ; vergele de oțel care rămân la exterior după turnarea unei piese de beton . [ Var . : ( pop . ) mustéață s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>