Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2

 Rezultatele 6491 - 6500 din aproximativ 14398 pentru 2.

EPISTAT

... EPISTÁT , epistați , s . m . ( În trecut ) 1. Cel mai mic grad de ofițer de poliție ; persoană care avea acest grad . 2

 

EPISTEMOLOGIE

... s . f . 1. Parte a gnoseologiei care studiază procesul cunoașterii așa cum se desfășoară în cadrul științelor ; teorie a cunoașterii științifice . 2

 

EPISTOLĂ

... EPÍSTOLĂ , epistole , s . f . 1. ( Rar ) Scrisoare . 2

 

EPISTOLAR

... Ă , epistolari , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Privitor la modul , la arta de a scrie scrisori ; scris , compus în formă de scrisoare . 2

 

EPITROP

... EPÍTROP , epitropi , s . m . 1. Tutore . 2

 

EPODĂ

... EPÓDĂ , epode , s . f . 1. ( În teatrul antic ) Partea a treia și ultima a cântecului unui cor , după strofă și antistrofă . 2

 

EPONIM

... EPONÍM , - Ă , eponimi , - e , s . m . , adj . 1. S . m . Magistrat care , în antichitate , dădea numele său anului . 2

 

EPUIZA

... 1. Tranz . și refl . A ( se ) termina , a ( se ) sfârși , a ( se ) isprăvi , un bun material ( consumând , vânzând etc . ) . 2. Tranz . A lămuri complet , a discuta în toate amănuntele , a isprăvi de studiat o problemă . 3. Tranz . și refl ...

 

EPUIZARE

... EPUIZÁRE , epuizări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) epuiza ; terminare , isprăvire . 2. Operație de îndepărtare cu ajutorul pompelor a apelor din interiorul unei săpături sau al unui batardou în vederea executării unor lucrări de construcții ...

 

EPUIZAT

... EPUIZÁT , - Ă , epuizați , - te , adj . 1. Terminat , sfârșit , isprăvit . 2

 

EPURA

... EPURÁ , epurez , vb . I Tranz . 1. A curăța un amestec , o soluție etc . de substanțele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare . 2

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>