Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SERVIT.

 Rezultatele 681 - 690 din aproximativ 907 pentru SERVIT..

POLI-

POLI - - Element de compunere care înseamnă " mai mulți " , " mai multe " , " multiplu " și care servește la formarea unor substantive și a unor

 

POMANĂ

POMÁNĂ , pomeni , s . f . 1. Dar , danie , ofrandă făcute cuiva și servind , potrivit credinței creștine , la iertarea păcatelor , la mântuirea sufletului ; milostenie , binefacere . 2. ( În ritualul creștin ) Praznic care se face după o înmormântare sau după un parastas și la care de obicei se dăruiesc ( săracilor ) diverse obiecte ( ale mortului ) ; ( concr . ) ceea ce se dăruiește cu acest prilej . 3.

 

PORNITOR

PORNITÓR , pornitoare , s . n . ( Rar ) Aparat , dispozitiv care servește la pornirea unei mașini , a unui mecanism ; spec . demaror . - Porni + suf . -

 

PORT

PORT ^3 , porturi , s . n . 1. Complex tehnic amenajat pe malul unei ape navigabile , prevăzut cu instalațiile necesare pentru acostarea , încărcarea , descărcarea și repararea navelor . 2. Oraș care are un port ( 1 ) . PORT ^2 , ( 2 , 3 ) porturi , s . n . 1. Faptul de a purta sau de a deține . Portul armelor este interzis . 2. Conduită obișnuită , firească , normală . Ori te poartă cum ți - e vorba , ori vorbește cum ți - e portul . 3. Îmbrăcăminte caracteristică unui popor , unei regiuni , unei epoci etc . PORT ^1 - Element de compunere care înseamnă " purtător de . . . " , " susținător de . . . " , " purtare de . . . " , servind la formarea unor

 

PORTCUȚIT

PORTCUȚÍT , portcuțite , s . n . Organ al unei mașini - unelte de așchiere care servește la fixarea în poziția dorită a unuia sau a mai multor cuțite , în vederea prelucrării pieselor . - Port ^1 - + cuțit ( după fr . porte -

 

PORTIC

PORTÍC , porticuri , s . n . Galerie exterioară , mărginită de o colonadă , uneori cu arcade , care servește ca loc de adăpost sau de plimbare în jurul unei piețe , al unei clădiri etc . sau ca intrare monumentală într - un edificiu . [ Pl . și :

 

POSADĂ

POSÁDĂ , posade , s . f . 1. ( Pop . ) Curătură ( în pădure ) . 2. ( Pop . ) Trecătoare ( îngustă ) în munți . 3. ( Înv . ) Loc întărit în mod natural ( care servea ca punct de vamă ) . 4. Pârghie cu ajutorul căreia se reglează poziția pietrelor morii în timpul măcinatului , pentru a se obține , după voie , o făină mai mare sau mai

 

POST

POST ^3 , posturi , s . n . 1. Interdicție de a mânca unele alimente ( de origine animală ) prescrisă credincioșilor de către biserică în anumite zile sau în anumite perioade ale anului . 2. Perioadă de timp care precedă o sărbătoare și în care biserica prescrie să se postească . POST ^2 , posturi , s . n . 1. Funcție , slujbă . 2. Loc unde se găsește o formație militară ( restrânsă ) care execută un ordin ; p . ext . formația militară respectivă . 3. Instalație utilată cu aparatura necesară pentru executarea anumitor operații tehnice . Post telefonic . 4. Categorie în care sunt înscrise într - o evidență contabilă sume de bani , materiale etc . ; rubrica corespunzătoare dintr - un registru de contabilitate . POST ^1 - Element de compunere care înseamnă " după " , " ulterior " și care servește la formarea unor substantive , a unor adjective și a unor

 

POSTAMENT

POSTAMÉNT , postamente , s . n . Placă de piatră , de metal sau de lemn care servește ca bază de susținere sau de fixare a unei mașini , a unui aparat , a unei statui , a unei coloane etc . ; soclu ,

 

POSTAVĂ

POSTÁVĂ , postăvi , s . f . ( Pop . ) 1. Albie ( care servește la frământatul aluatului , la spălatul rufelor etc . ) . 2. Ladă în care curge făina la moară în timpul

 

PRADĂ

... prinsă , răpită , ajunsă în puterea cuiva . 4. Vietate care servește ca hrană animalelor sălbatice carnivore sau păsărilor răpitoare ; p . ext . vânat ; p . gener . orice poate servi

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>