Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FLORI
Rezultatele 691 - 700 din aproximativ 958 pentru FLORI.
PIRÉTRU s . m . ( Bot . ) 1. Vetricea ( Chrysanthemum alpinum ) . 2. Pulbere insecticidă fină , obținută din florile uscate ale piretrului (
PISTÓRNIC , pistornice , ( 1 ) s . n . , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Sigiliu de piatră sau de lemn cu care se imprimă pe prescuri semnul crucii și inițialele rituale . 2. S . m . ( în forma pristolnic ) Plantă erbacee din familia malvaceelor , cu tulpina înaltă , cu frunzele stelate și păroase și cu florile galbene , ale cărei fructe se întrebuințează ca sigiliu pentru însemnat prescurile ( Abutilon theophrasti ) . [ Var . : pristólnic s . m . ] - Et .
PLĂMÂNĂRÍCĂ , plămânărele , s . f . Plantă erbacee cu rizom orizontal și cu flori roșii , violete sau , rar , albe ; plămânăriță , cuscrișor ( Pulmonaria officinalis ) . [ Var . : plumânărícă s . f . ] - Plămân + suf . -
PLANTAGINACÉE , plantaginacee , s . f . ( La pl . ) Familie de plante erbacee , cu frunze întregi , mai rar lobate , dispuse de obicei în rozetă bazală , cu flori hermafrodite , rar unisexuate , dispuse în spice sferice sau cilindrice , și cu fructe capsule sau nucule ; ( și la sg . ) plantă din această
PLATBÁNDĂ , platbande , s . f . 1. Traversă sau grindă orizontală , formată dintr - o bucată de piatră sau din mai multe bucăți apropiate . 2. Fâșie îngustă de teren , de obicei plantată cu iarbă , cu flori sau cu arbuști , care mărginește despărțiturile unei grădini . 3. ( Tehn . ) Semifabricat de oțel sub formă de
PLESCÁVIȚĂ , plescavițe , s . f . ( Pop . ) 1. Numele unor boli de piele care se manifestă prin bube , răni , puroi ; spuzeală , erupție . 2. ( Bot . ; în forma plescaiță ) Plantă erbacee cu frunze ovale , târâtoare , cu flori albe , care crește prin locuri umede și umbroase ( Malachium aquaticum ) . [ Var . : plescáiță s .
PLESNITOÁRE , plesnitori , s . f . 1. ( Reg . ) Șfichiul biciului ; pleasnă . 2. Jucărie care , prin învârtire , produce un zgomot puternic . 3. ( Înv . și reg . ) Disc , verigă care se pune între capătul osiei carului și roată pentru a împiedica frecarea acestora . 4. Plantă erbacee din familia cucurbitaceelor , cu flori galbene , al cărei fruct , la maturitate , plesnește cu zgomot și aruncă semințele la distanță ( Ecballium elaterium ) . [ Var . : pleznitoáre s . f . ] - Plesni + suf . -
PLEVÁIȚĂ , plevaițe , s . f . Numele a două plante erbacee din familia compozitelor , cu tulpina lânoasă și ramificată de la bază , cu flori mici , roz - violacee sau roșii - purpurii , persistente , care cresc în regiunile de stepă și de silvostepă ; imortelă ( Xeranhemum annuum și foetidum ) . [ Pr . : - va - i - ] - Et .
PLISC , pliscuri , s . n . 1. Partea anterioară , lunguiață și cornoasă , a gurii păsărilor ; cioc , clonț . 2. P . anal . Capătul ascuțit sau lunguieț , în formă de cioc , al unui obiect ; vârf . 3. Compus : pliscul - cocorului ( sau - cucoarei ) = mică plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ , cu flori roșii sau albe și cu fructul ascuțit ca un cioc de barză ( Erodium cicutarium ) . - Et .
PLOP , plopi , s . m . Nume dat mai multor specii de arbori înalți , cu ramuri subțiri ( îndreptate în sus ) , cu scoarța netedă , alb - cenușie și cu frunzele oval - lanceolate , argintii pe partea inferioară , cu pețiolul lung și flori crescute în amenți (
PLUGUȘÓR , plugușoare , s . n . 1. Diminutiv al lui plug ; pluguleț , pluguț . 2. Plug ( 1 ) împodobit cu hârtie colorată , cu flori etc . , cu care umblă flăcăii în ajunul Anului nou , recitând colinde , sunând din clopoței , pocnind din bici etc . ; p . ext . datina uratului de Anul nou în folclorul românesc , precum și versurile care se rostesc cu această ocazie ; pluguleț , plug ( 5 ) . - Plug + suf . -