Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2
Rezultatele 7081 - 7090 din aproximativ 14398 pentru 2.
... FULÁR , fulare , s . n . 1. Fâșie dreptunghiulară dintr - o țesătură sau dintr - o împletitură de lână , de mătase etc . , care se poartă în jurul gâtului . 2
... FULÉU , fulee , s . n . 1. Alergare în pas mare , mâinile mișcându - se în ritmul picioarelor . 2. Distanța parcursă de un cal din momentul când se desprinde de pământ și până îl atinge din nou , marcată de două urme succesive ale aceluiași ...
... FULG , fulgi , s . m . 1. Pană subțire , de mărime mijlocie , pe jumătate moale și mătăsoasă , care crește pe pântecele păsărilor și printre penele mai mari . 2. Asociere de mici cristale de apă , care se formează iarna în atmosferă și care , căzând pe pământ , alcătuiesc zăpada . 3. ( La pl . ) Crăpături intermitente , grupate ...
... FULGERĂTÓR , - OÁRE , fulgerători , - oare , adj . 1. Iute ( ca fulgerul ) , rapid . 2
... FULGERÁ , fúlger , vb . I . 1. Intranz . ( La pers . 3 ) A se produce fulgere în atmosferă . 2. Intranz . Fig . A scânteia , a luci , a sclipi ( ca un fulger ) . 3. Tranz . Fig . A izbi pe ...
... FULGERÁRE , fulgerări , s . f . 1. Acțiunea de a fulgera și rezultatul ei ; lumină ca de fulger ; scânteiere , lucire , fulgerătură . 2
... FULGURÁȚIE , fulgurații , s . f . 1. Iluminație bruscă a cerului neînsoțită de tunet , produsă de o descărcare electrică în regiunile înalte ale atmosferei . 2
... particule solide într - un mediu gazos , produsă în cursul arderii incomplete a materialelor combustibile ( sau , artificial și intenționat , cu ajutorul unor substanțe chimice ) . 2. Cantitate de fum ( I 1 ) pe care fumătorul o trage dintr - o dată din țigară sau din pipă . 3. ( Înv . ) Gospodărie , considerată ca o grupare ...
... FUMÁT^2 , - Ă , fumați , - te , adj . ( Fam . ; despre informații , știri ) Răsuflat , știut ; perimat . - V. fuma . FUMÁT^1 s . n . Faptul de a fuma . V. fuma ...
... FUMEGÁ , pers . 3 fúmegă , vb . I. Intranz . 1. A scoate fum , a arde înăbușit , fără flacără și cu fum . 2
... FUMIVÓR , - Ă , fumivori , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care absoarbe fumul . 2