Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SINTAGMĂ
Rezultatele 791 - 800 din aproximativ 945 pentru SINTAGMĂ.
SÁRE , săruri , ( 2 , 4 ) s . f . 1. Substanță cristalină , sfărâmicioasă , solubilă în apă și cu gust specific , care constituie un condiment de bază în alimentație și este folosită în industria conservelor , în tăbăcărie , în industria chimică etc . ; clorură de sodiu . 2. Substanță chimică formată de obicei prin reacția unui acid cu o bază . 3. ( În sintagmele ) Sare amară = substanță chimică sub formă de praf alb , întrebuințată în medicină ca purgativ ; sulfat de magneziu . Sare de lămâie = acid citric ; săricică . 4. ( La pl . ) Lichid volatil preparat din carbonat de amoniu și substanțe puternic mirositoare ( fenol , camfor etc . ) , întrebuințat , în trecut , pentru trezirea din
SATELÍT , sateliți , s . m . 1. Corp ceresc care se rotește în jurul altui corp ceresc , însoțindu - l în cursul mișcării lui de revoluție . 2. ( În sintagmele ) Satelit artificial = corp metalic de forme diverse ( prevăzut cu aparataj ) , lansat de oameni în spațiul interplanetar cu ajutorul unei rachete și care apoi se rotește în jurul Pământului fără a mai avea nevoie de propulsie . Satelit de radioamatori = satelit artificial dotat cu echipament special permițând radioamatorilor stabilirea legăturilor la mari distanțe și la ore precise . Satelit de telecomunicații = satelit artificial dotat cu echipament special care face posibilă realizarea unor canale de telecomunicații , folosite în cercetarea științifică , navigație , comunicații , difuziunea programelor de televiziune etc . Satelit meteorologic = satelit artificial dotat cu echipament special folosit pentru operații de cercetare a întregului înveliș al oceanului aerian și pentru obținerea unor informații specifice din zonele terestre mai puțin
SATURNÍN , - Ă , saturnini , - e . adj . 1. ( În sintagma ) Vers saturnin = vers iambic ( de șapte silabe ) întrebuințat în poezia latină arhaică ; saturnian . 2. ( Despre boli ) Care este provocat de intoxicația cu
SCHIMBĂTÓR , - OÁRE , schimbători , - oare , adj . , s . n . I. Adj . Care se schimbă ( ușor , repede ) ; nestatornic , variabil , schimbăcios . II. S . n . 1. Sistem tehnic sau fizico - chimic care permite să se modifice valoarea mărimilor caracteristice altui sistem tehnic sau fizico - chimic , direcția mersului unui vehicul etc . 2. Aparat sau agent ( chimic , fizic etc . ) care permite schimbul de substanțe , de energie , de căldură între două medii . 3. ( În sintagma ) Schimbător de cale = instalație care leagă între ele două sau mai multe linii de cale ferată , servind la trecerea unui vehicul de pe o linie pe alta . - Schimba + suf . -
SCIÁTIC , - Ă , sciatici , - ce , adj . s . f . 1. Adj . ( În sintagma ) Nerv sciatic = nervul cel mai mare din corpul omenesc , care pleacă din partea de jos a măduvei spinării și se ramifică în coapsă , gambă și laba piciorului , inervând membrele inferioare . 2. Adj . Care ține de nervul sciatic , privitor la nervul sciatic . Nevralgie sciatică . 3. S . f . Boală care se manifestă prin durere de - a lungul traiectului nervului sciatic , accentuată la mișcare , la care se mai pot adăuga tulburări motorii , vasculare și trofice . [ Pr . : sci -
SCOÁRȚĂ , scoarțe , s . f . 1. Înveliș extern ( gros și tare ) al trunchiului și al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase ; coajă . 2. Învelișul exterior și solid al globului pământesc , cu o grosime care variază între 5 și 8 km în zona oceanică și între 30 și 80 km în zona continentală ; coajă care se formează la suprafața pământului după ploi mari urmate de secetă . 3. ( Anat . ; în sintagma ) Scoarța cerebrală = partea exterioară a emisferelor cerebrale , formată din substanță nervoasă cenușie . 4. Copertă rigidă a unei cărți , a unui registru etc . 5. Perete de scânduri cu care se înlocuiesc loitrele carului când se transportă grăunțe . 6. Covor cu urzeală de lână sau bumbac și băteală din
SCÓRIE , scorii , s . f . 1. Zgură . 2. Strat de oxid negru format la suprafața unei piese de oțel încălzite la temperaturi înalte . 3. ( În sintagma ) Scorie vulcanică = material provenit din lava vulcanilor incomplet degazificată în contact cu
SCROBEÁLĂ , scrobeli , s . f . 1. Amidon ( sub formă de granule sau de pulbere ) folosit la scrobirea unor fire , a unor produse textile , a unor articole de lenjerie și de îmbrăcăminte ( după spălare ) ; apret . 2. ( În sintagma ) Scrobeală albastră = albăstreală (
SEBACÉU , - ÉE , sebacee , adj . Glandă sebacee ( În sintagmele ) = glandă în formă de ciorchine , care se găsește la rădăcina firelor de păr și care secretează sebumul . Chist sebaceu = umflătură sub piele , produsă prin hipertrofia glandelor
SÉCOL , secole , s . n . 1. Interval de timp de o sută de ani ( socotit de la unitate până la completarea sutei inclusiv ) ; răstimp de o sută de ani ( socotit de la orice dată ) ; veac . 2. Epocă istorică dominată de un eveniment sau de o personalitate excepțională . Secolul lui Pericle . 3. ( Înv . ; în sintagma ) Secolul de mijloc = evul mediu . [ Pl . și : ( înv . , m . ) secoli . - Var . : ( înv . ) sécul s .
SEGREGÁȚIE , segregații , s . f . 1. Segregare ( 2 ) ; lipsă de omogenitate a compoziției chimice a unui aliaj solidificat , rezultată din segregare . 2. ( În sintagma ) Segregație rasială = formă a discriminării rasiale constând în separarea persoanelor pe baza unor criterii de origine sau rase diferite din interiorul aceleiași țări ( privind cartierele de locuit , școlile , sălile de spectacole , mijloacele de transport în comun , asistența medicală etc . ) ; discriminare rasială ; segregare ( 5 ) . [ Var . : segregațiúne s .