Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SERVIT.

 Rezultatele 901 - 907 din aproximativ 907 pentru SERVIT..

VOCAL

VOCÁL , - Ă , vocali , - e , adj . Care aparține vocii , privitor la voce , care servește la formarea

 

VOLANT

VOLÁNT^2 , - Ă , volanți , - te , adj . Desprins de o unitate , detașabil ; mobil . VOLÁNT^1 , volanți , s . m . 1. Piesă mare în formă de roată , de obicei foarte grea , montată pe arborele motor al unor mașini cu piston , care servește ca element de reglare a mișcării și de uniformizare a turației . 2. Piesă complexă din mecanismul mașinilor bătătoare în industria textilă , care , printr - o învârtire rapidă în interiorul unui înveliș , scarmănă bumbacul presat de valțul de

 

VREA

VREA , vreau , vb . II . Tranz . I. ( Urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau , rar , de un infinitiv ) . 1. A fi hotărât , a fi decis să . . . ; a avea de gând să . . . , a voi , a intenționa . 2. A pretinde a cere ; a aștepta ceva de la cineva . 3. A dori , a pofti ; a - i plăcea ceva sau cineva . 4. A consimți , a primi , a se învoi , a fi de acord . 5. ( Mai ales în forma negativa ) A putea , a fi în stare . Focul nu vrea să ardă . II. ( Ca verb auxiliar , servește la formarea viitorului ) Mâine vei merge la

 

ZĂBĂLUȚĂ

ZĂBĂLÚȚĂ , zăbăluțe , s . f . 1. Un fel de zăbală ( 1 ) mai simplă , compusă din două bare îmbinate între ele , servind pentru a conduce calul . 2. Zăbală ( 2 ) . - Zăbală + suf . -

 

ZALHANA

ZALHANÁ , zalhanale , s . f . 1. ( Turcism ) Abator rudimentar special pentru ovine , amenajat în vederea preparării pastramei și a desfacerii produselor derivate . 2. Restaurant în care se prepară și se servesc anumite mâncăruri din carne friptă ( de ovine ) . [ Var . : zahaná s .

 

ZEMNIC

ZÉMNIC , zemnice , s . n . ( Reg . ) Pivniță , beci ; bordei săpat în pământ , servind la conservarea

 

ZERO

ZÉRO , zeróuri , s . n . 1. Număr care , în numărătoare , reprezintă o cantitate vidă și care se indică prin cifra 0 ; nulă . 2. Epitet dat unui om de nimic ; nulitate . 3. ( Fiz . ) Punct care servește ca origine a unei scări cu ajutorul căreia se indică valorile unei mărimi . 4. ( Lingv . ) Desinență ( sau sufix ) zero = absența unui afix gramatical la o formă flexionară , care este marcată , față de alte forme cu afixe exprimate , prin lipsa unei mărci formale propriu -

 

<<< Anterioarele