Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘI

 Rezultatele 9701 - 9710 din aproximativ 19299 pentru ȘI.

DUMICA

... 2. A tăia pe cineva în bucăți ; a ciopârți ; p . ext . a distruge , a nimici . [ Prez . ind . acc . și

 

DUMNEATA

... DUMNEATÁ pron . pers . Pronume de politețe pentru persoana a 2 - a singular . [ Gen . - dat . dumitale ( scris prescurtat d - tale ) . - Var . : ( înv . și

 

DUMNEAVOASTRĂ

... DUMNEAVOÁSTRĂ pron . pers . Pronume de politețe pentru persoana a 2 - a ( singular și

 

DUMNEZEU

... DUMNEZÉU , dumnezei , ( rar ) s . m . 1. Ființă supranaturală , considerată în credințele religioase drept creatoare a lumii și

 

DUMPER

... DÚMPER , dumpere , s . n . Basculantă la care scaunul se rotește permițând conducerea înainte și

 

DUNETĂ

... DUNÉTĂ , dunete , s . f . Parte mai înaltă de la pupa unei nave ( unde se află cabinele căpitanului și

 

DUNGA

... DUNGÁ , dunghez , vb . I . Tranz . și

 

DUPLICA

... DUPLICÁ , duplic , vb . I . Tranz . ( Rar ) A face un duplicat . [ Prez . ind . și

 

DUR

... DUR ^1 , - Ă , duri , - e , adj . 1. ( Despre corpuri solide ) Greu de zgâriat sau de străpuns ; tare . 2. ( Despre ape ) Care conține săruri ( de calciu și magneziu ) peste limita admisă pentru apele potabile industriale . 3. ( În sintagma ) Consoană dură = consoană a cărei articulație nu conține nici un element palatal ...

 

DURAMEN

... DURAMÉN , duramenuri , s . n . Partea centrală a lemnului din trunchiul și

 

DURDĂ

... DÚRDĂ , durde , s . f . ( Înv . și

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>