Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ CA SĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 1500 pentru FĂRĂ CA SĂ.

Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp

... lor porni. Peste leagănu-i se-nclină Și-ncepură a-l meni: ­ Ca și leii fii tare Și frumos ca primăvara, fii gingaș ca o floare, Luminos ca luna sara; Și iubit fii de lume, S-ai averi și mare nume, te faci chiar împărat Și -ți meargă astfel cum e La ficiori din basme dat. Zise-atunci duioasa mamă: ­ Mulțămesc de câte-ascult, Dară mulți i-or fi de ... Și țineți bine minte... Căci se poate, cine știe, Ca la voi prin sat fie Voinicel a-i fi pe plac, -i dea fata de soție. Cât v-am spus-o, iaca tac. Abia el sfârși s-audă, De la sat ia ziua bună, Nu-i ... a făcut din el moroi. De-unde-mi aprindea ciubucul, Se apucă, bată-l cucul, Ca -mi strice-mpărăția ­ Și nu pot ca -l apucu-l, Ori -i stric fărmăcăria. Fierul, aurul, tombacul, Ardă-l focul mi-l ardă, L-a strâns tot și, știe dracul, A făcut din ele-o bardă; Iar din codri, huci, poiene ...

 

Alexandru Vlahuță - Să plec%3F

... Alexandru Vlahuţă - plec%3F plec? de Alexandru Vlahuță plec? Ah, mult e dureros plec de lîngă ea. Din sufletu-mi pustiu, noptos, sting drăguța-i stea. Căci o iubesc cum n-am iubit Ființă-n viața mea. A, traiul meu va fi cernit Departe dus ... munți, și stele lucitoare, Și cerul de aramă. Și toate cad bucăți mărunte Și fac în fața mea Un zid înalt, nalt cît un munte, Ca-n veci stau cu ea. O, da, stau, căci fără ea Mi s-ar părea că mor, stau,

 

Ion Luca Caragiale - Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane

... Ion Luca Caragiale - Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane de Ion Luca Caragiale Statul nostru avea odată, pe cât își poate aminti oricine, o mare magazie de cărți, pe care o ... Națională. De mult, foarte de mult nu se mai pomenește despre dânsa. De multe ori acea magazie plină de înțelepciuni a avut imprudența se mute cu chirie, ca un amploiat hărbar, de colo până colo, neținând seama că o mutare face cât o inundație, și două cât un foc. Călătorind multă vreme de ... pustiurile zbuciumate ale oceanelor? mai există, oare, sfărămăturile ei? ce s-au făcut scoarțele faimoasei Bibliotece Naționale? Mister! Nici un muritor n-ar putea îndrăzni răspundă la aceste întrebări indiscrete, nici chiar personalul bibliotecei... Căci uitasem spun că, din norocire pentru statul nostru, deși nu se mai știe de urma Bibliotecii Naționale, personalul ei există și se află în bunăstare, în ... când, o dată pe lună, ajung la liman, iscălesc cu bărbăție neclintită statele de prezență. Bravi mateloți! cu același sânge rece și pe vreme bună ca și pe tempeste, tot așa de neclintiți și-n siguranța statelor, ...

 

Mihai Eminescu - Apari să dai lumină

... Mihai Eminescu - Apari dai lumină Apari dai lumină de Mihai Eminescu Apari dai lumină arcatelor ferești, văz în templu-i zâna cu farmece cerești. Prin vremea trecătoare lucește prea curat Un chip tăiat de daltă, de-a pururi adorat ... scald, În dulcea-nfiorare a sufletului cald, mor pătruns de jalea amorului meu sfânt, Ca lebăda ce moare de propriul ei cânt, mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci... O, marmură, aibi milă de stingerea-mi pe veci! Ca iarna cea eternă a Nordului polar Se-ntinde amorțirea în sufletu-mi amar, Nimic nu luminează astei pustietăți, Doar sloiurile par ca ruine de cetăți, Plutind de asprul viscol al morții cei de veci... Tu ramură-nflorită... pe visul meu te pleci! Din lumea de mizerii și ... trece cu întreaga-i putere, pe când treci! Nici luna plutitoare, nici stelele din cer N-or pătrunză-n lumea trecutelor dureri, N-or pătrunz-amarul pierdutei tinereți, Măcar am de-acuma o sută de vieți, Căci sufletu-mi de-atuncea e-atât de-ntunecat... Doar ochii tăi de înger în visul meu străbat

 

Ion Luca Caragiale - Așa să mor!

... aștept câteva ceasuri până la plecarea trenului către București. Omul extraordinar coboară și el și dispare spre părerea mea de rău, prin mulțime. Lung o mi se pară drumul fără el, care m-a făcut, de ieri până azi, nu bag seama cum a trecut atâta vreme! Alerg repede la controlorul vagoanelor de dormit, m-asigur din vreme de un pat de clasa a doua dacă voi avea noroc găsesc, fiindcă e totdeuna îmbulzeală și locurile se vând mai dinainte. Dar am noroc; din întâmplare, în ziua aceea, sunt puțini călători; locurile toate sunt ... numărul 13. Ș-apoi mai spun unii ș-alții că 13 e număr fără noroc! N-apuc mă așez bine la locul meu și scot o carte de citit din săculeț, și cine intră, cu zgomot mare, în același compartiment?... Cine? tânărul meu! extraordinara pasăre călătoare! care ocupă în ... altă întrebare: — Cum? dumneata... știi și românește? — Perfect! răspunde omul extraordinar. — Domnule, zic eu, nu-ți poți închipui câtă plăcere îmi face călătoresc cu un om așa de umblat

 

Nicolae Văcărescu - Ca un pom ce dă dă ploaie

... Nicolae Văcărescu - Ca un pom ce dă dă ploaie Ca un pom ce dă dă ploaie de Nicolae Văcărescu     Ca un pom ce dă dă ploaie     Și pă lîngă el moaie           Uscăciunea ce-l seca,     Tocma-așa fără-ndoială     Cu firească orînduială           Acum și inima mea     D-o dumnezeiască știre     Ș-au mai dat și ea în fire     Ș-a-nceput ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Când a fost să moară Ștefan

... Ştefan Octavian Iosif - Când a fost moară Ştefan Când a fost moară Ștefan de Ștefan Octavian Iosif Când a fost moară Ștefan, Multă jale-a fost în țară: Câte brațe-n deznădejde Către cer nu se-nălțară? Câte jertfe la altare, Câtă smirnă ... și teafăr rămâie! Se părea că nici pământul Nu se-ndură -l primească, Pe acel ce-a fost preavrednic Peste tot -l stăpânească. Și de groază și durere S-a cutremurat pământul, Ca în ziua răstignirii Celui ce-a vestit cuvântul... Când a fost moară Ștefan, Multă jale-a fost în țară. Cine ar putea spună Câte inimi sângerară? Iarnă grea ca niciodată Și o foamete cumplită Se-abătură-n anul cela Peste țara lui iubită. Însă nici pe patul morții Nu putea s-o dea uitării ... și-l binecuvântează, Și se-ntorc pe la căminuri, Iar boierii zi și noapte Stau la patul său de chinuri... Când a fost moară Ștefan, Multă jale-a fost în țară: Lângă patul său de chinuri Toți boierii s-adunară. În ceardac cerând ...

 

Gheorghe Asachi - Să ni agiutăm unul pe altul

... Gheorghe Asachi - ni agiutăm unul pe altul ni agiutăm unul pe altul de Gheorghe Asachi În a vieței zile scurte, de suspin și grijă pline, Fiilor de un părinte trai ... nu poate rădice partea sa; Dușmani mii ni împresoară sub o mască ipocrită, În o viață amărâtă, însă pururea dorită; Ah, plăcerea iute fuge ca o umbră trecătoare, Iar durerea, grija, dauna între noi sunt stătătoare. Inima cea rătăcită, fără razim ș-agiutor. De dorință vie arde, sau îngheață deseori. Nime dintre noi trăit-au fără lacrimi și durere, Farmecele societății ni-aduc scurtă mângâiere. nu-nveninăm dulcimea ce-n picături ni se dă, Medețină slabă foarte pentru pătimire grea. Când urmează între oameni lupta cea răpuitoare, Pare-mi-se ...

 

Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia

... întâmplă de fug unii de prin judĂ©țele și satele lor pentru nevoi și vin întralte judĂ©țe și sate. Ce pentru aceștea dăm voe ca unde s-ar afla și de s-ar întâmpla nevoe de moarte, sau și fără de nevoia morții de vor vrea ispoveduiască și cuminece până vor întoarce iară la locurile lor, -i ispoveduiți și -i cuminecați; pentru ca acĂ©ste doao sunt trebuincioase la creștini. / Iară nuntă de s-ar întâmpla facă acești fugiți, nu-i cununați până nu va face cercare ca nu carĂ©a cumva fie rudenie de sânge, sau alte întâmplări de care s-au zis mai sus; că fără ispovedanie și fără de cuminecătură nu poate mântui omul, iară fără de împreunarea nunții poate mântui. 5. Așijdirea vă poruncim frați de cruce nici cu un mijloc nu lăsați facă, pentru căci fac multe lucruri necuvioase prin mijlocul acei frății. Iară de va îndrăzni cineva din preoți, va pedepsi și el și acei ce s-au făcut frați de cruce, după cum scrie la sfânta / pravilă, cap 210, list 198. 6. Așijdirea ...

 

Alexei Mateevici - Alegerile

... în capul mișcării ș-au urmat cu dragoste lucrul deșteptării, aducându-l pân’ la ușa anului ce s-a început. Le-am dorit ca mișcarea, ridicarea moldovenilor din Basarabia ajungă cât mai degrabă o mișcare a tuturor moldovenilor basarabeni. Acum putem zicem că noi ne-am întâlnit față în față cu cel dintâi mare lucru, care a avut -l aducă și care l-a adus de acuma Anul Nou. Cu alegerile în viitoarea dumă, care fără îndoială sunt menite aibă o însemnătate nespus și nemăsurat de mare în soarta norodului moldovenesc. Viitorul nostru puțin câte puțin începe a ni se deschide și ... este asta, care-o petrecem acuma,— dacă noi în vremea de față vom ședea cu mâinile pe piept, fără ca facem ceva și fără ca ne unim cu celealalte neamuri din Rusia în mersul lor,— apoi noi rămânem departe în urmă, singuri și lepădați de toți. Iar dacă vom ... apoi suntem pierduți pe totdeauna pentru viață, suntem un norod mort. Vedem că zilele ce trec hotărăsc viitorul nostru. Și numai de la noi atârnă facem ca aceste zile

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de martie

... o rânjea, Înghețată sărutare-și-aplecase peste ea Și pe-obraz îi scuturase flori de vinete zambile. Doctorul, care-o scăpase, în acea învălmășeală, Vrând șeadă pe un scaun, doborât de osteneală, Ca pe-o minge de nimica mă turtea nemijlocit, Dacă doica ce, prin leafă, se afla interesată, Nu sărea ca o leoaică -l oprească deodată     Printr-un țipăt ascuțit. Toți îmi fură împotrivă, numai doctorul, săracu'! Se-ncercase, făr' știe, mă scape de nevoi, -- Doctore, primi-te-ar sfântul, și pe tine, doică, dracu', Că mă nasc fără de voie nu puteați ghici și voi? Voi puteați băga de seamă, când cuprinși de turburare, Că de voie nu se iese încleștat de două ... amorez, parfumul ei. Poate vream fiu de toate sau nimica fiu poate, Poate chiar că niciodată fiu om nu m-am gândit, m-adun de pe tot locul, fiu unul strâns din toate Și -mi las nemărginirea ca intru-n mărginit. Și ce luptă trebuiește din ce sunt fiu iar visul, Și ce crude suferințe până ce trec abisul Ce desparte vecinicia de un trai și lung și mic; Până ce uitând de lupta ce-o dusei cu nenorocul,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>