Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru (CU) MULT
Rezultatele 1031 - 1040 din aproximativ 1159 pentru (CU) MULT.
George Coșbuc - Concertul primăverii
... Și-un taraf de granguri. Se vor pune-apoi pe joc Până chiar și surzii, Când vor prinde dintr-un loc Să ne cânte hori cu foc Din tilincă sturzii. Vom cânte și noi ce-om ști, Cântece din carte. Și, de va putea veni Vântul, și el va doini, Că ... departe. Cine-i contra, să-l vedem, Ca să-l știe soții! De-aveți chef, tovarăși, blem - Ura-n cer! Cu toții-avem, Mergem dar cu
Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri)
... a caracterului său. După întoarcerea sa în țară, Russo locui vreo doi ani la o moșie părintească din munți, și acolo, trăind în frăție cu natura, el se îndrăgi mult de tot ce purta sigiliul naționalității: obiceiuri, costumuri, dansuri și mai cu seamă legende și poezii poporale. Chiar de pe atuncea, adică la 1839, el începu să adune câteva fragmente de cântece bătrânești și să scrie impresiile ... parte din tinerimea Moldovei să emigreze. A. Russo fu din numărul proscrișilor. El trecu în Bucovina și merse la Viena, unde se întâlni cu alți români, ce veneau din Paris ca să intre în țară. Plecând cu toții pe Dunăre, ei se găsiră pe vapor în societatea zgomotoasă a unui mare număr de maghiari înarmați. Ungaria răsuna de tocsinul revoluționar ... meu, căci am o tainică și sigură presimțire că nu mi se va întâmpla nimic. Această siguranță îmi vine din credința că românul nu piere cu una, cu două... Furia ungurească e atât de deșănțată și de comică; lungimea pintenilor și a mustăților maghiare e atât de exagerată încât, departe de ... ...
Constantin Negruzzi - Vergiss-Mein-Nicht
... în cea întâi jumătate a vieții omul încă nu trăiește și apoi începe a muri. Conștiința ticăloșiei noastre ne depărtează pururea cu privirea înainte sau înapoi; fericirea o vedem tot dincolo de orizonul nostru. Cu ce nătângie ne ținem de cele mai mici suvenire! Ce înrâurire au asupra noastră o melodie nesimțitoare poate pentru toți, o privire a cerului ... floricele pe care alții le calc în picioare cu nebăgarea de seamă. Așadar, mă veți ierta că vorbesc cu complacere de Vergiss-mein-nicht, floricică cu petalele de un albastru deschis, cu frunzele verde închis, pe care svițerii o numesc iarba mărgăritarului, care crește pe malul râurilor și a lacurilor, avându-și pururea picioarele scăldate ... Dumnezeu pentru dânsul. După trei ani el s-a înturnat bogat și vestit. Multă vreme înaintea înturnărei sale, Măria auzise numele lui amestecat cu lauda și amirarea; și, prin o nobilă încredire, ea știa că nici lauda nici amirarea nu dasă amorezului ei atâta fericire și trufie precât îi ... lângă altul pe un covor de mușchi, privin dusă în tăcere, hrăpiți de fericire. Aceea ce să petrecea în sufletul lor nu să poate tălmăci ...
Alecu Donici - Poetul și bogatul
... Tu, al Olimpului atotstăpănitor, Și preste zei mai mare zeu, O, Joe preaslăvite! Ascultă glasul meu, Ia sama la a mea smerită rugăminte: Cu ce ți-am greșit eu, De mă găsesc atât De soartă prigonit, Încât nu am nici casă, Nici lingură, nici masă. Și singura-mi avere ... interes adesea măgulit, În desfătare el se află tot voios, Gras, gros și sănătos; Iar eu, ca vai de mine, Sorb inspirație și-o mistuiesc cu rime Prin care, cum au zis un frate-n poezie, Nu poți scăpa măcar de-o mică datorie. — Destul! Am înțeles, Lui Joe au ... avea o minte mai isteață, Atuncea ar cunoaște Și-ar plânge mai amar a sa nimicnicie; Fiindcă cel ce naște Plăcuta poezie E mult
Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini
... hore, așa fără vĂ©ste pre toți i-au cuprins. Deci câți au fost oameni mari, bătrâni, pre toți i-au înțepat de au ocolit cu ei tot târgul, iar câți au fost tineri cu nevestele lor și cu fĂ©te mari, așa cum au fost împodobiți în ziua Paștilor, pre toți i-au dus la Poienari de au tot lucrat la cetate, până ... rece și voiu căuta spre voi și vă voiu blagoslovi, și vă voiu înmulți, și vă voiu umplea, și vă voiu pune lĂ©gea mea cu voi, și veți mânca cĂ©le vechi, și bucatele voastre să vor împresura cĂ©le vechi de cĂ©le noao, și voi umbla cu voi și voi îmi veți fi oamenii, iar eu voi fi voao Dumnezeu. Iar de nu mă veți asculta, nici nu veți face poruncile mĂ ... la voi. Așa grăiește domnul sfântul lui Israil. Acestea și altele multe învățături den sfintele scripturi îi învăța; și încă mai zicea: Bețiia și curviia cu totul să să lĂ©pede și să să dăzrădăcineze de la voi. Că s-au zis cu ...
Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar
... duc unde ne duce apetitul, în palaÂtul regesc sau în bordeiul săracului, în cabinetul filozofului sau la umbra cedrului, unde se odihnește elefantul. Înzestrați cu un paloș ascuțit, bortelim cu el fără păsare în nasul regelui sau al filozofului, iar negăsindu-i, apoi în hobotul elefantului sau în altă fiară. Se-nțelege că, cu cât este pielea mai fragedă, ajungem mai degrabă la globulețele sângelui, pe care îl sorbim cu deliciu. De aceea pătrundem mai cu preferință în locașuri unde trăiesc oamenii în trufie și lux, fiind pielea lor fragedă și îngrășată prin producte cosmetice și scutită de arșița soarelui. Noi ... mine, dar imnul a fost grandios și minunat. După o pauză, am cântat un marș militar al coloanelor noastre de atac ce merg cu asalt la orgiile noastre de sânge. Și în urmă am sfârșit repertoriul meu vocal cu o romanță plină de simțire, adresată viitoarei mele iubite, stăpânei inimii mele. Această melodie am cântat-o cu atâta sentiment că, apropiindu-mă de mama mea, o găsii lăcriÂmând de pătrundere. Cu frăgezime netezindu-mă cu
... lui, se vede Zăpada formelor rotunde. În părul lung și negru poartă Uscate flori de lămâiță... — Ființă-aievea ori părere, Eu te iubesc de mult, zeiță! Dar ochii tăi, ascunși vederii Nu vor, cu dulcea lor otravă, Să-mi vindece durerea-nfiptă Adânc, în inima bolnavă. O, vino, vino mai aproape, Aruncă vălul de pe față! Să simt fiorul ... O văd cum trece înainte: O arătare luminoasă Pășind încet peste morminte. Și-n colț m-așteaptă lâng-o groapă: E amăgirea cea din urmă... Cu
Traian Demetrescu - Două dimineți de aprile
... Se-nflăcăra de-o pară vie; — Matei, privind, s-opri și zise: „În voia Domnului să fie!â€� Era în satu-acela dascăl, Cu păr frumos, dar cărunțit; Și, cum era zi de vacanță, Părea mai vesel, negreșit, Pe lîngă grîne și pîrîuri Trecînd așa, ne învoim În dimineața ... glasul ei părea că este Un cîntec de privighetoare Și Ema mea în groapa rece Dormea în noaptea ei de ghiață; Dar o iubeam mai mult
Anton Pann - Planul simigiului
... oarecând Covrigi, simiți încărcând, A umblat din sat în sat Și schimbând, pe oau i-au dat: Deci tabla-n cap dacă ia Cu acele oau pe ea, Se întorcea la oraș Ca și un negustoraș. Dar pe drum când să ducea, Se gândea și plan făcea: „Cum ...
Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău
... se înălța ca un zid deasupra capului său, și la stânga o prăpastie fioroasă, în fundul căreia se zărea șerpuind Bistrița mică, ca o cordea. Cu cât înainta, cu atât coasta devenea mai răpede și mai obositoare. Cărarea se strâmta din ce în ce mai mult și pe une locuri dispărea cu totul. Era în luna lui august. Aerul răcoros și parfumat ce se râdica din sânul codrilor îi străbătea adânc în piept și ochii săi alergau ... a roata în aer, și amenința când de când să-l răstoarne în prăpastie, dedesupt pământul năsipos și ud îi luneca sub picioare, și, cu toate aceste, el se urca mereu ajutânduse când cu piciorul, când cu brațul de fiecare ruptură unde putea să se sprijine, de fiecare bolovan, de fiecare creangă, până ce, în fine, ajunse pe coama stâncii. Apoi, răsuflându ... zile sosi la biserica din sat un popă de la un târg din vale, care avea o fată naltă și subțire ca o trestie și cu niște ochi adormitori de șărpoaică. O chema Catrina. Fudulă ca toate târgovețele, ea nu visa decât fuste și rochii, cordele și capele, lucruri ce nu ...
Ion Luca Caragiale - Identitate...
... gazda mea, pe amicul Legrand, om cunoscut în localitate, să garanteze că eu sunt eu, nu sunt altul. A doua zi, mă prezint cu pasaportul, cu hârtiile toate, corespondență din țară și din străinătate (un dosar întreg), cu prietinul și gazda mea, d. Legrand, și cu o duzină de fotografii, care reprezintă pe amicul meu Legrand, pe soția sa, madam Legrand, pe cei doi copilași ai lor și pe mine, la ... în picioare și ciocnim, peste masa rotundă, paharele, închinând, eu: pentru prosperitatea bătrânei Republice Franceze! el: pentru progresul tânărului Regat Român! După fotografie, putea impiegatul cu drept cuvânt să mă dea iar afară; însă, examinând cu mare atenție celelalte documente, binevoiește în sfârșit să-mi dea fițuica pentru achitare. Îmi iau banii și fotografiile, și mergem cu amicul Legrand în centru, la CafĂ© Gambetta, să luăm câte un aperitiv, după obiceiul locului. Acolo — ce aflăm? În ajun, banca locală a ... avut norocul (să vedeți mai jos pentru ce zic „norocul") să mă-ntîlnesc cu un rus, un vechi cunoscut, foarte simpatic, pe care de mult