Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE UN DAR
Rezultatele 1071 - 1080 din aproximativ 1278 pentru FACE UN DAR.
Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)
... bună costă foarte mult și e foarte greu de acordat. E un instrument de o sensibilitate extremă: o schimbare cât de ușoară de temperatură îl face să răgușească, așa că trebuie ținut în vată și totdeauna la o temperatură egală și la aer uscat. Sunt instrumente de acestea cari costă sume ... în momentele-i pierdute și cu oarecare virtuozitate. Al doilea (cel dubios) se află la “Universal Panopticumâ€� din Prater la Viena, care-n vacanță face turnèleîn Orient; acolo el cântă acompaniat de o harmoniflĂ»te. Al treilea se află în “ British Museum â€� și nu cântă decât ... toba mare ce [e] arcușul pentru vioară. În fine, al patrulea se află la noi, în București: da, toba mare din capitala regatului român este un adevărat Stradivarius. Ceea ce e ciudat e că nu se știe hotărât cine este adevăratul proprietar al nobilului instrument: Teatrul Național, Conservatorul sau domnul Mihalache ... o culme; orice vorbe ar fi de prisos în această privință: trebuie să meargă cineva să-l auză ca să vază ce va să zică un tril eroic. Așadar, o clasă de toba mare ni se împune imediat, cu atât mai mult cu cât românii sunt poporul cel mai muzical din
Anton Pann - Lupul, țapul și varza
... Anton Pann - Lupul, ţapul şi varza Lupul, țapul și varza de Anton Pann Un țăran la tîrg plecase. Și de vînzare luase Un lup, un ied și o varza. Nevrînd nici una să piarză Și nefiind nici călare, Vrea să treacă un rîu mare, Care era sa-l înoate Și să le treacă pe toate. Stînd în loc, se socotește Și întru sine șoptește, Cum și în ... Pîn-aci toate scăpară; Acum care să trec dară? Trecînd varza și lăsînd-o, 0 stricâ iedul rozînd-o, Precum lupul și el iară Îmi face iedul papară. 0, ce vită neunită Și marfă nepotrivită!" Dar mai gîndind: Ha! el zise, Nevoia minte-mi trimise", Trecu lupul, clătind capul, Ș-întoarse înapoi țapul. Trecu și varza îndatâ, Mereu făcînd judecată, Și ...
... ție singură-ți arăți! Și în câte mii de case lin pătruns-ai prin ferești, Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești! Vezi pe-un rege ce-mpânzește globu-n planuri pe un veac, Când la ziua cea de mâine abia cuget-un sărac... Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții, Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții; La același șir de patimi deopotrivă fiind ... cel nepătruns. Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă? N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă, Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface, Și în sine ... Ce-ți trecu pe dinainte, câte singur ai vorbit? Prea puțin. De ici, de colo de imagine-o fășie, Vre o umbră de gândire, ori un petec de hârtie; Și când propria ta viață singur n-o știi pe de rost, O să-și bată alții capul s-o pătrunză cum ... ...
... nici nu era atins... Să-l fi otrăvit? Hm! cine? Om bun, prea bun încă, darnic, omenos în toate întreprinderile, cine ar fi putut avea un gând pizmaș asupra lui? Totuși, ziceau oamenii, ceva-ceva trebuie să fi fost. Sandu al Radului adusese vestea într-un pâlc de oameni, dimineața: — A murit boierul. Iaca, l-a găsit întins în pat, fără suflare. Și doar aseară, când ... și blestemul se prinde, că-i al necuratului. Cruce de aur în casă! Moșneagul se închină și, trăgându-și cojocul pe umăr, vroi să iasă, dar un altul, care prinsese cu urechea, îl mai opri și-i spuse tare: — Nu, moș Dumitre, locul îi blestemat, locul pe care e casa. â ... îl duseră la groapă, ținându-se cu toții mai în urmă, închinându-se mereu. La îngropare nu venise nici o rudă. Adică ce rudă era: un moș, frate mai mic al conului Iordache. Toată averea i se cuvenea lui acuma, dar, fie din nepăsare, căci era el bogat și fără moștenirea asta, ori de frică să nu-i fie și lui scris s-o părăsească prea ...
Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva
... și avea dulcea simțire Ce amorul o insuflă inimelor cu iubire. A lui Allan caracterul nu avea aceea blândeță Care foarte-mpodobește p-un erou adevărat Și arată ce înseamnă un suflet plin de nobleță, Spre vrăjmași el era aspru, crud și neînduplecat, Iat-o jună castelană frumoasă și mândră fată Veni de unde se-nalță ... ei îndată să găsiți p-al meu Oscar, Să-l aflați de orișiunde, răspuns altul nu mai vreu; Care va veni cu dânsul va priimi un scump dar.“ Vălmășag și turburare în cetate stăpânesc; Răcnete sălbatici cheamă pre Oscar neâncetat, Vântul murmur-al lui nume pân ce stelele lucesc, Pân ce ... toți se bucură aice, serbând astă însoțire. Fericind p-Allan viteazul și urându-i norocire, Pentru ce nici unul astăzi, nici tu, bătrâne, măcar D-un fiiu nu-ți aduci aminte și uiți pre bravul Oscar?“ „Vai mie! răspunde-n lacrimi părintele întristat, Când Oscar mă lăsă singur ... fiiu ca dânsul — de e mort sau de e viu, Orișiunde se găsește, sănătatea lui închin.“ — „Bine, tată duios foarte; dar
George Gordon Byron - Oscar D'Alva
... și avea dulcea simțire Ce amorul o insuflă inimelor cu iubire. A lui Allan caracterul nu avea aceea blândeță Care foarte-mpodobește p-un erou adevărat Și arată ce înseamnă un suflet plin de nobleță, Spre vrăjmași el era aspru, crud și neînduplecat, Iat-o jună castelană frumoasă și mândră fată Veni de unde se-nalță ... ei îndată să găsiți p-al meu Oscar, Să-l aflați de orișiunde, răspuns altul nu mai vreu; Care va veni cu dânsul va priimi un scump dar.“ Vălmășag și turburare în cetate stăpânesc; Răcnete sălbatici cheamă pre Oscar neâncetat, Vântul murmur-al lui nume pân ce stelele lucesc, Pân ce ... toți se bucură aice, serbând astă însoțire. Fericind p-Allan viteazul și urându-i norocire, Pentru ce nici unul astăzi, nici tu, bătrâne, măcar D-un fiiu nu-ți aduci aminte și uiți pre bravul Oscar?“ „Vai mie! răspunde-n lacrimi părintele întristat, Când Oscar mă lăsă singur ... fiiu ca dânsul — de e mort sau de e viu, Orișiunde se găsește, sănătatea lui închin.“ — „Bine, tată duios foarte; dar
Ion Luca Caragiale - Școala română
... Ion Luca Caragiale - Şcoala română Școala română de Ion Luca Caragiale Fragmente ORA DE RELIGIE Un elev obraznic: Părinte, auzi ce spune dom' profesor de geografie: zice că pământul e rotund. Părintele (supărat): O fi și rotund -- cum a vrut ... apoi să cuvinke romaneașke în limba lor makernă pură... Bine. No! musai e verb; numai doară dup-aceea ce fel ghe verbu-i? Elevul: Neregulat... Dar
Paul Zarifopol - Cenzurarea lui Andersen
... Andersen Cenzurarea lui Andersen de Paul Zarifopol Poveștile pastorului danez sunt parabole sentimentale, drese cu umanitarism și cu puțină satiră socială. Aceste istorioare, fabricate de un predicator plin de bune intenții și creștine și, cum am zice, înaintate, încântau burghezimea liberală de acum jumătate veac. Părinții dăruiau copiilor cartea, plini de ... respingătoare decât în miile de povești de Crăciun ale scribilor tocmiți să facă, la sărbătorile de iarnă, umanitarism legat în marochin și muiat în poleială. Dar genul însuși era din capul locului mincinos. Este folosul cel mare al crizelor sociale de a da pe față adevărul ascuns altfel în ... care trăia și pe care o vedea artistic povestitorul popular. Duplicitate sentimentală nu se pomenește în poveștile populare. Fabricantul de povești umanitare își strâmbă totdeauna un ochi spre așa-numite ideale. Rezultatul trebuie să fie strâmb; în privința literară ca și în cea morală. Și strâmbătura sentimentală nu poate fi mai ...
Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană
... lectorilor noștri care este profitul ce poate să tragă impresariul dintr-o companie îndoită și care sunt acelea ce privește pe publicul amator de teatru. Un impresariu care posedă două primadone, doi tenori și doi baritoni are un avantagiu îndoit, pentru că el împarte compania în două corpuri și își aranjează repertoriul astfel ca să poată totdauna pune în studiu cîte două opere ... Hiotu a ne da un teatru nu de primul rang, căci astfel nu poate să ni-l dea din mai multe cauze, dar un teatru bunicel, compus așa ca să întreție pe spectatori și să ne formeze gustul muzical, iar nu a ne pune în trista pozițiune ... ale căria tendințe nu putem crede că vor fi altele decît acelea de a servi bine pe publicul și a-și face tot într-un timp și interesele sale, căci beneficiul acordat de guvern și foloasele ce dă teatrul nostru îi permite a împlini aceste condițiuni în toată ... multă rapiditate și preciziune. Cunoaștem că teatrul posedă o mulțime de decorațiuni făcute înadins pentru repertoriul operii; de ce oare impresarii se servesc numai cu un ...
Ioan Slavici - Semitismul (1902)
... colo ca nisce Ă³menÄ urgisițÄ, pentru care nicăierÄ pe fața pămÄ™ntuluÄ nu e loc de adăpost statornic. Nu e în Europa apuseană nicÄ un popor, care nu i-a alungat vre-o dată, și nu e în lume nicÄ un popor, care vrea azÄ să-Ä primĂ©scă în mijlocul sÄ•Å. Un proverb german zice: "Haust du meinen Iuden, so hau ich den Deinenâ€�; dacă daÄ tu în Evreul meÅ, daÅ și eÅ în al tÄ•Å ... și astă-zÄ tuturor atât de nesuferițÄ? Pentru că în eÄ lipsesce ceea-ce pe om îl ridică maÄ pre sus de animale și-l face om în puterea cuvîntuluÄ. NoÄ, Ă³meniÄ adevărațÄ, suntem determinațÄ în faptele nĂ³stre maÄ mult de compătimire de cât de egoism. De Ă³re ... e și astă-zi. La acĂ©stă lipsă de simțămÄ™nt comun ne gândim cu toțiÄ când vorbim despre semitism și zicem, că EvreiÄ sunt un element disolvant. OsîndițÄ prin insuficiența constituțiuniÄ lor organice a nu putea să întemeieze eÄ înși-șÄ, prin sine o societate trainică, eÄ nu ... ...
... Alecu Donici - Lupul bătrân Lupul bătrân de Alecu Donici Un fabulist al nostru ne-au povestit c-odată Se rânduise-n țară un lup nazâr pe oi, Dar cum ocârmuise, el încă nu ne-arată; Și ce isprăvi făcuse, ne lasă-a ghici noi. Așadar cercetarăm Și ne încredințarăm Că turma ... cotei, C-urechile plioștite, cu coada între vine, Nazârul lup cu fuga se duse-n țări străine, Abia scăpând de ei! Acum iar de-odată un vuiet se stârnește, Că după atâta vreme bătrânul lup dorește Să vie iar în țară, unde-i făgăduise Cârlanii să-l aleagă nazâr împărătesc. Se ...