Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA ȘI
Rezultatele 1101 - 1110 din aproximativ 3350 pentru CA ȘI.
Antim Ivireanul - Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715
... ce ai cătră cĂ©le dumnezeești. Cu aciasta și pre Dumnezeu cu faptele tale cĂ©le bune necontenit mărești, și besĂ©rica cu ascultarea cinstești, și ceata preoțească cu facerile de bine odihnești, și dumnezeeștile lăcașuri, cu luminatele tale daruri împodobești. Și iarăși milostivirea și fireasca-ți buna cugetare, cu câtă despărțeală de cât pre ceialalți domni te arată! Pre cei supuși cu daruri îndestulate totdeauna îmbogățești, pre politie cu ... cu bișuguri nenumărate. bunătății, și ca pre un ales din norodul lui cu dreptate te-au înălțat în scaunul domniei acestuia de Dumnezeu păzit pământ, ca văzând cei supuși părinteasca-ți dragoste, multa-ți bunătate, luminatele-ți faceri de bine, și cĂ©lialalte de Dumnezeu plăcute lucruri, ca lumina luminând înaintea oamenilor, să mărească pre părintele nostru cel din ceriuri, carele ne-au cercetat pre noi dintru înălțime și au rădicat corn de mântuire noao, dăruindu-ne domn ca acesta, blând, milostiv, drept, iubitoriu de streini, făr de răotate, făcătoriu de bine, iubitoriu bunătății și gonaci răotății. Deci dară pentru acĂ©ste împodobite bunătăți, preaînălțate doamne, și ...
Gheorghe Asachi - Voichița de Românie
... câmpul bătăliei? Din voi poate una are un amant între acii hoți de munte? Dacă aș afla pe una, cu mâna mea aș perde-o ca p-o trădătoare a patriei! Mina: Lacrimile care le vezi rourând și suspinele ce le auzi sunt acele a mumelor și a soțiilor acelor juni carii sub ordinul tău merg la bătălie. Patria va triumfa, dar multe dintre noi vor rămânea orfane și văduve! Un ostaș: Doamne, un trimes cu însărcinare de la pașa de Silistra să anunță ca să vă vorbească! Vlad: Oare ce să fie? Nu cumva vine cu un nou dușman? Spune să intre! (Oșteanul se duce și femeile de asemene). Scena V Cii de mai nainte și Osman Osman: Alesului între sectatorii lui Mesie aduc sanatate! (Îl salută turcește.) Vlad: Sănătate închinătoriului profitului Mohamed! Osman: Voi a-ți vorbi de ... noștri a început a se retrage spre tabără. Vlad: Mișeii! Oare nu știu ei că eu aice mă aflu cu miezul puterei și că la apropierea mea moldovenii ca o pulbere de vânt se vor răspândi! Să răsune buciumul de aramă, să fluture bandierile, ...
Ion Luca Caragiale - Apelul la unire
... zice mesajul de deschidere ? Nu știe până acum nimini. Guvernul nu numai s'a pronunțat în nici un sens, dar încă ar voi ca să se pronunțe mai întâi adunările și în deosebi minoritatea. Să vedem. O părere oarecare trebue să aibă guvernul, măcar că nu o dă pe față. Dacă părerea guvernului este în acord ... este vorba de asemenea lucru, este vorba de o unire de aplicare, care să ne ducă la o soluțiune practică a cestiunii. Partidul și guvernul roșu, neavând cele două treimi pentru revizuire, și având totuși majoritatea necesară existenței ministeriale, propun unirea; arată-și părerea, intențiile ce au în privința unei soluțiuni practice, pentru ca minoritățile să vază dacă poate fi sau nu vorba de unire. În amândouă Camerele, pe băncile minorității stau foștii miniștri conservatori, dați acum trei ani ... o ură, nici o patimă contra purtării nebunești ce au avut radicalii față cu dânșii; afară de asta admirația Europei este un lucru foarte frumos și măgulitor pentru o țară mică și tânără cum este a noastră; însă - pentru ca
Antim Ivireanul - Predoslovie la cuvântul de învățătură în Dumineca Florilor
... cuvântul de învățătură în Dumineca Florilor de Antim Ivireanul O, cât sunt de minunate sĂ©mnele bucuriei, ce arată astăzi Ierusalimului, la întrarea domnului Hristos! Ca pre un biruitoriu îl priimĂ©ște. Toată cetatea iase întru întâmpinarea lui. Norodul și mulțimea, toată rânduiala i să închină cu cucerie și toată vârsta îl cinstĂ©ște cu laude. Unii aștern hainele lor pre pământ ca să treacă și alții cu frunzele copacilor îi împodobesc calea. Alții merg înainte cu stâlpări și alții îi urma cu ramuri. Alții îl slăvesc ca pre un fiiu al lui David: Osana, fiiul lui David și alții îl propoveduesc împărat lui Israil: Blagoslovit cel ce vine în numele domnului, împăratul lui Israil. Și pentru ca să fie bucuriia mai cu mult minunată, până și pruncii cei fărde răotate, cu ramuri în mâini și cu laudele striga: Osana, celui dintru înălțime. Dată oare de unde atâtea glasuri veselitoare? De unde atâtea măriri? Din ce pricină atâta bucurie la norod ... că au făcut el acest semn! Înviiarea cea trupească a lui Lazar au dat pricină norodului să facă cătră Hristos o priimință neobicinuită ca ...
Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele
... intețire intelectuală s'a deșteptat prima mea copilărie. În pensionul tatălui meu lucram alături de tovarășii mei mai răsăriți: Vasile Ureche; Alexandru Radovici și Scarlat Scheletti (acești doi din urmă acum generali în retragere), Emil Costinescu (fost ministru de finanțe), Iancu Ghițescu, un proprietar de moșii și alții, al căror nume îmi scapă din memorie. Învățarea celor dintâi începuturi ale cărței și anume după sistemul de atunci al pensionatelor franceze în limba franceză, limbă ce era de obiceiu vorbită în școală și de care tatăl meu se slujea mai totdeauna față cu copiii săi, cu toate că știa germana. El voia să ne deprindă și cu limba aceasta; dar ea nu'mi era pe plac și o învățam fără gust, în cât propășirea mea în cunoștința ei, rămase totdeauna slabă. Din această practică timpurie și de toate zilele a limbei franceze se explică cum de o posed, îndestul de bine în scris și vorbire, cu toate că după cum se va vedea, studiile mele superioare le-am făcut în Germania [6] și nici odată nu am învățat în Franța. Cu toate aceste întreaga mea carieră științifică am făcut'o în aceste din urmă țări. Cea dintâi legătură ...
Dimitrie Anghel - Visul sepiei
... Dimitrie Anghel - Visul sepiei Visul sepiei de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 22 iul. 1907 Sunt singură, și casa o am pe-un vîrf de stîncă Și ca să-mi uit urîtul visez lîngă ferestre... Ce mici și ce sărace-s splendorile terestre Pe lîng-acele-ascunse în marea mea adîncă. Semiramida însăși, de-ar fi putut să știe Ce mîndră e o ... în mare, Și-ar fi uitat că-i Doamnă pe-o vastă-mpărăție. I-ar fi părut cunună de vicleim, cununa Purtată-n naltul frunții, și c-un surîs pe buze Ar fi zvîrlit-o-n valuri, ca să-și aleagă una Urzită-n curcubeie de mîndrele meduze. Balene monstruoase s-ar fi-nvoit să vină, S-o ieie și s-o plimbe, cînd noaptea stă să-nceapă, S-o plimbe, și să-și joace coloanele de apă, S-arate-n aer calea urmată de regină. Și-ar fi păzit-o crabii cu-armurele lor lucii Și stelele de mare, și mii de lampioane Ar fi aprins pe ape și-n aer noctilucii, Ca-n timpul unei mîndre serbări venețiane. Iar eu aș fi urmat-o în calea-i triumfală, Și
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... albanesă. Om albanesce nĂeri; deminutivul din nÄeri—nÄerith «omușor»; acest nÄerith «omușor» însemnĂ©ză la AlbanesÄ un om mic și tot-odată acea părticică a corpului. AcĂ©stă întâlnire semasiologică între Români și AlbanesÄ este cu atât maÄ semnificativă, cu cât ea nu se găsesce nicăirÄ pe aiurea. La alte popĂ³re noue vedem: la Italieni, ca și la FrancesÄ, ugola, uvola «strugușor»; la Spanioli campanilla «clopoțel»; la NemțÄ Zäpflein, Zächen «dopușor»; la Ruși și la Poloni ĂazyÄ�ok, jezyczek «limbuță», etc. etc; absolut nicăirÄ ideia de omușor decât numaÄ și numai la RomânÄ și la AlbanesÄ. În fine, identitatea structurii morfologice și sintactice la RomânÄ și la AlbanesÄ, cu totul în oposițiune cu cea latină și cu cele-lalte lirnbÄ romanice, pune vîrf. Unele fenomene aÅ fost de de-mult observate în trĂ©cÄ•t de Kopitar, de Miklosich, de Ascoli ... a graiului național s'a mărginit a așeză materia latină peste fondul albanes. Prin fond dară, prin fondul cel nealterabil și neînlăturabil, Românul e Albanes, după cum Francesul e Celt. Ceea-ce e celtic la FrancesÄ, nu se vede pentru ochÄ superficiali, și ...
Ion Heliade Rădulescu - Destăinuirea
... Ion Heliade Rădulescu - Destăinuirea Destăinuirea de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Inima-mi obosită — și nu de ani, nu încă, -- Griji, datorii, povară pe ea se grămădesc; Valuri, crivețe-ntr-însa ca-n vulcănoasă stâncă Izbesc, se-nfrâng cu muget, mai repezi năvălesc. Pe la-nceputul verii vifore prea geroase Asupră-i se răscoală s-o-nghețe ... aci pe loc, Sângele-mi să-l închege, ce-n unde spumegoase Prin vine-mi se repede; dar ea e toat-un foc! Un foc! și ca acela ce arde-ntr-o câmpie Albită de troiene și toată-n vijelie, Ce arde ca să arză, de vânturi spulberat, Arsura e într-însul, care îl mistuiește, Și nimeni nici d-aproape de el nu se-ncălzește; Lumina-i face groază și celui înghețat. II S-o face el cenușă? vreun pârjol v-aduce? Nu știu... Dar a lui urmă neștearsă-n veci va fi ... duce, Oprindu-s-o să zică: "Odat-a ars aci." Ah! fie-n veci ca focu-mi să n-aibă vreun nume, Străin și ...
Vasile Alecsandri - Mogoș vornicul
... Vasile Alecsandri - Mogoş vornicul În oraș, la București, Tot să stai și să privești Pe cei șapte voinicei, Mândri puișori de zmei, Șapte frați ca șapte brazi, Toți de-ai lui Mogoș cumnați. Ei în capul podului, În fruntea norodului, Așteptau pe sora lor Și pe mândru-i soțior, Mogoș, vornicul bogat, Ce glumește ne-ncetat. Ei la umbră se culcau, Beau voios și ospătau, Cu ploscuța închina De cinci vedre ș-o oca, Vadra Țarigradului, Măsura-mpăratului. Iar fratele cel mai mare (Că-i mai mare, minte n ... multe sărbători: Pe vară de patru ori, Că-s mai multe lucrători?" ,,Ba, măi frați, eu n-am uitat Către voi că m-am legat, Și cu Stanca am plecat S-o aduc la desfătat, Dar în drumul părăsit Turci, tătari ne-au întâlnit Și pe Stanca mi-au răpit." ,,Pe Stăncuța ne-au răpit Și tu, Mogoș, ai fugit? Cu cei furi nu te-ai luptat, După ei nu te-ai luat, Nouă ani să-i tot alungi Și cu moartea să-i ajungi? Mori dar, câine blestemat! Că ție nu ți-a fost dat Ca să fii vrednic cumnat Cu-ai Stăncuței șapte frați, Șapte frați ...
Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni
... mă crezi că nu-i de șagă, Leagă-l de gard și-i dă fân. Toată mintea-și prăpădește Ca și bietul moșul meu; Stăricica-și răsipește Ș-apoi îmblă teleleu. Scena II DRĂGĂNESCU, STĂNICĂ, ș-apoi TEODORINI STĂNICĂ: . Cuconașule, te-ntreabă. DRĂGĂNESCU . Cine? STĂNICĂ: . Unu cu straie nemțești, care zice ... Busuioc, care de atâta vreme face să suspine inima cea de vameș a moșu-tău? DRĂGĂNESCU. O alcătuire de toate ridiculele trecute, prezente și viitoare, o fată bătrână și nebună care-și închipuiește că nebunește pe toți bărbații, și socoate că nu-i poți zice bună dimineață fără să-i faci o declarație de amor. Când rea și nesuferită, când simtimentală și cochetă, s-aprinde și se alintă ca o copilă brudnică, și deodată o vezi că se aruncă în disertații metafizice și în dispute literare, de n-o mai înțălege nici dracul. Toată dorința ei e s-audă vorbind de dânsa. Închipuiești-ți că se socoate poetă ... Cuconiță, Mulți prietini a mele mi-au spus că in di ganțe Moldau nu e nimic mai curioz decât d-ta; și ...
Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica
... nevoi materiale, ar abia vrednică de o seminție primitivă, o seminție ce nuar putea avea vreodată o istorie, ci numai o istorie naturală. Un popor, ca să aibă o istorie, are mai întâi o poezie populară, apoi cronicari, pe urmă un Alecsandri, un Bălcescu, un Eminescu, trebue, și nu se poate altfel, alege... alege și pe un țelebi Sekiaris. Da, să avem în templul nostru pe Vulcan, pe Mercur și pe Plutus, dar să-i avem ca zei slujitori; ei trebue să ne ajute ca noi să putem sluji cu cât mai multă dignitate pe Minerva și pe Apollo. Da, domnilor, așa e; gândirea - iată cea mai înaltă și cea mai nobilă energie a unei națiuni; și deaceea Literatura este, precum cu drept cuvânt s-a spus, sora mai mare a Politicei. Este artă literară Poezia, care fixează ... d-a dreptul ajutor Politicei; cu acestea, îi este aliată combativă; cu celelalte, îi este călăuză cuminte: o ia de mână, o îndeamnă și o asigură pe căile grele către un viitor al cărui capăt și termen numai Dumnezeu îl poate cunoaște. ...