Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SE
Rezultatele 1121 - 1130 din aproximativ 3461 pentru SE.
Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară
... nu ești faur, la ce-ți mânjești nasul cu cărbuni?â€� zice o vorbă populară; iar un autor modern, Carmen Sylva, zice: “La bĂȘtise se met au premier rang pour ĂȘtre vue; l’intelligence se met en arrière pour voirâ€�. Onor. d. A. Pencovici, directorul Monitorului oficial, al Tipografiei statului și al Internelor, ține grozav de mult ... îi trebuie admirația publică. Asta vrea acuma onor. d. A. Pencovici — voiește și vei putea! — o vrea și o are! Oficiosul se folosește de ocazia Probarului și, vrând să-l vedem și pe dânsul ce poate în litere, ne face o dare de seamă despre lucrarea literară ... d. Pencovici om de litere, și câteva bucăți traduse față în față cu textul original francez — încheie: “Avem o traducere admirabilă, cum rareori se poate vedea la scriitorii noștri...â€� Să dăm și noi câteva probe din faimosul Probar, câteva mustre din admirabila traducere. Pentru a fi ... Une femme du monde — o muiere căreia îi place lumea! D.A.Pencovici rămâne dar un admirabil traducător, cum — mărturisim cu Naționalul — rareori se ...
Ion Luca Caragiale - Politică înaltă
... Ascultă-mă, neică - zic eu - îți spun ce știu, ce am putut afla până aseară; însă te rog să rămână-ntre noi; nu voi să se afle că eu am dat sfoară-n țară. - Doamne ferește! zice isnaful. - Uite ce e... Știi că venise odată americanul cela cu bani buni, și ... vor... Văzând eu că isnaful mă-ncurcă, zic: să-l iau repede... - Uite ce e, neică - zic - dumneata ești de la țară, nu pricepi cum se joacă de sus politica subțire. - Spune dumneata, ca să pricep; de aia am venit. - Când era să se isprăvească daravera cu americanul, a venit altcineva și a zis: nu se poate! - Care altcineva? Eu, văzând că isnaful mă ține de scurt, ca să-l amețesc, zic: - Disconto-Gesellschaft! - Cum? - Disconto-Gesellschaft! Ai auzit dumneata de ... e neamț. - Ei și, ce treabă are neamțul să se amestece? - Știu eu? - Și atunci? - Atunci americanul a înțeles cum merge șiretenia, și, se zice, a propus neamțului... să-l ia tovarăș la parte... Dar... - Dar ce? - Dar, s-a întâmplat și liberalii să se ...
Ion Luca Caragiale - Principii și vaccină
... acei ce erau datori să execute vaccinarea. Aproape douăzeci de ani prin urmare nu s'au vaccinat în Teleorman nici 5 la sută din câți se declarau de serviciul respectiv ca atari. Așa, se înțelege dela sine ce favorabil teren a găsit epidemia; firește că succesul strălucit al variolei era mai dinainte garantat de onesta activitate a ... moarte au rămas infirmi, orbi, surzi, tâmpi ! Dar ar trebui o pedeapsă exemplară pentru acei ce au cauzat atâta rău ! Și ce făceau dacă nu se ocupau cu datoria lor, acei oameni ? Pentru ce, în ce scop au desăvârșit ei această infamie contra vieții atâtor nenorocite familii ? Până aici ! zicem noi ... aceasta este datoria cea mai de căpetenie a unui cetățean. Și înainte de a fi doctor, felcer, vaccinator, cineva e cetățean. Se știe că Teleormanul este județul în care luptele politice sunt conduse de unii din cei mai aprigi și mai intransigenți bărbați politici; este de ajuns ... ortografia acestui nume ilustru. Poftim, în mijlocul unor lupte de principii, de te mai ocupă cu detalii ca acestea, salubritate, igienă, vaccinare și altele, căci se
Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoși calde
... Luca Caragiale Ultimele gogoși calde [I] (Serviciul telegrafic particular) Țarigrad, marți, Ședința Parlamentului. - Deputatul Gianabet interpelează pe ministrul de resbel, în privința bombelor cu cari se bombardează orașele românești. Interpelatorul întreabă, dacă ministrul știe pentru ce ghiulelele nu bat la țintă și nu fac explozie, spre rușinea lui Abdul-Kerim. Ministrul ... următoarea depeșe cu aceeași destinațiune: În România, zaharul dela 2 franci și jumătate ocaua, a scăzut la 75 de bani. Această repede ieftinire se datorește împrejurării următoare. Patru monitoare turcești au bombardat portul Mizil (?) cu căpățâni de zahar englezesc, dintre cari au căzut în oraș aproape la 15.000 ... au fost la înălțimea lor tradițională. Cu un sânge rece minunat au privit Turtucaia în flăcări. Și ca să nu piarză ocazia a se bucura, ca niște adevărați artiști, de acest măreț spectacol, au dat fuga cale de trei sferturi de poștă afară din oraș spre miază-zi, ca ... privi focul în perspectivă. Țarigrad, vineri. Se afirmă prin cercurile înalte, că Rusia cere pacea, rugând pe Englitera să intervie pe lângă Poartă. Guvernul britanic se ...
Ivan Andreievici Krâlov - Leul și țânțarul
... fiind însuși ostașul și tot el și trâmbițar, Bâzâiește cât ce poate, cheamă pe dușman la luptă; Leul face haz și râde; țânțarul mai rău se-ncruntă, Și când pe la ochi îi țipă, când la urechi, când la spate, Căutând loc să-l rănească și timp mai îndemănat. Și apoi ... și înfige cât ce poate Pliscul său în nări la leu. Leul răsare, răcnește, răsucind coada mereu, Dar țânțarul nici ca cum de leu nu se îngrozește, Bea a vrăjmașului sânge cu gust, și se fudulește. Leul scutură cu capul, și a sa coamă clătea, Iar țânțarul, ca un erou, de pe nas nici se clintea, Și ca să-l mai necăjească în ureche i-au intrat, Ș-acolo cântând dulce în sfârc pliscul și-au băgat, Încât leul Însuși ... cu a sale gheare capul său își drepăna, Și de durere groaznic răcnind, Cu dinții pământul scurma, Iar fiarele de pe munți priveau și se bucurau... Deci leul de-a sa rușine fuge cât poate mai iute, Înapoi făr’ să se ...
Johann Wolfgang von Goethe - Cântec de nuntă (Goethe)
... când un nepot al fericelui moșneag Îl face pe însurățelul. Fusese acela în sfântul război, C-onoare luptase pin multe nevoi; De pe cal când se dete întors înapoi Găsi cetățuia lui susă Â Dar slugile, averile dusă. Acum, conțișorule, acasă că-mi ești... Dar afli mai rău cele toate, Căci ... ferești Și vin prin odăile toate. În noaptea de toamnă ce-ar fi de făcut? Ah! multe de-aceste mai rău le-am trecut. Vede-se-va mâne ce-ar mai fi de făcut. Deci iute, în luna bălaie, În vechiul crevat și în paie. Și cum el de voie-i ... ațipea, Sub pat se mișca ceva pare. Guzanul foșnească oricât și va vrea... De-ar avea vo fărmioară, cum n-are! Dar iute!-un pitic se arată deodat C-a lampei lumină el e spițelat. Cu mutra lui gravă de-orator încercat La picioarele contelui vine, Ce nu doarme ... în gură-îndemână, pitici, N-onoarea miresei bogate și mici. Iar contele-n visu-i răspunde Serviți-vă numai orunde. Și ies trei călări ce se mișcă ușor, Ei stătuse sub pat pân-aice, Le-urmează un cor cântător-sunător De chipuri posace și mice. Și car după car ce-s
Mihai Eminescu - Cântec de nuntă (Goethe)
... când un nepot al fericelui moșneag Îl face pe însurățelul. Fusese acela în sfântul război, C-onoare luptase pin multe nevoi; De pe cal când se dete întors înapoi Găsi cetățuia lui susă Â Dar slugile, averile dusă. Acum, conțișorule, acasă că-mi ești... Dar afli mai rău cele toate, Căci ... ferești Și vin prin odăile toate. În noaptea de toamnă ce-ar fi de făcut? Ah! multe de-aceste mai rău le-am trecut. Vede-se-va mâne ce-ar mai fi de făcut. Deci iute, în luna bălaie, În vechiul crevat și în paie. Și cum el de voie-i ... ațipea, Sub pat se mișca ceva pare. Guzanul foșnească oricât și va vrea... De-ar avea vo fărmioară, cum n-are! Dar iute!-un pitic se arată deodat C-a lampei lumină el e spițelat. Cu mutra lui gravă de-orator încercat La picioarele contelui vine, Ce nu doarme ... în gură-îndemână, pitici, N-onoarea miresei bogate și mici. Iar contele-n visu-i răspunde Serviți-vă numai orunde. Și ies trei călări ce se mișcă ușor, Ei stătuse sub pat pân-aice, Le-urmează un cor cântător-sunător De chipuri posace și mice. Și car după car ce-s
... de Mihai Eminescu Harun-al-Rașid prin Bagdad adese Tiptil pe uliți cu vizirul iese, Pe când prin frunza verde de platane Seninul nopții luminos se țese. Prin umbra neagră-n strâmte ulicioare Ei pe ferești se uită, prin pridvoare, Colo aud râzând cu veselie, Dincolo suspinând vreun om ce moare. Și-astfel sultanul singur cercetează Orașul lui, pe când în somn ... bate pe-oarecine, Iar cel bătut țipa strigând mai tare: ,, Te rog, bătrâne, dă, mai dă în mine." Ei stau uimiți. Giafer pe scări se suie, Încet cu mâna ușa o descuie, Se uită-nluntru și-o minune vede, Cum ca să vadă n-a fost dat altuie. Privi-ntr-o sală-ngustă însă naltă Și ... Mașini și sticle, topitori, metaluri, Ici pergamente, colo o unealtă. Iar un bătrân cu o frânghie udă Lovea-ntr-un tânăr, ce-n durere crudă Se zvârcolea:,,  Mai dă, te rog, în mine, Ca Domnul a ta rugă s-o audă." Bătrânul însuși îi plângea de milă Vedeai ... a-l bate-și face silă, Ștergându-și ochii săi cei plini de lacrimi Dădea mereu în el ca într-o grilă. Uimit Giafer
Mihai Eminescu - Ea-și urma cărarea-n codru
... Mihai Eminescu Ea-și urma cărarea-n codru. Eu mă iau pe a ei urmă, Când ajung cu ea alături Răsuflarea-mi mi se curmă. Mai răsuflu înc-o dată, Zic o vorbă, ea tresare Și se uită-n altă parte Și răspuns de loc nu are. Dar mereu de ea m-apropiu Și vorbesc și îi dau sfaturi; Ea se apără c-o mână Și se uită tot în laturi. Când pe talie-i pun brațul, Ea se frânge, va să scape, Dar o trag mereu spre mine, Mai aproape, mai aproape. Mai nu vrea și mai se lasă. Capul ei mi-l pun pe umăr, Pun pe ochii-nchiși, pe gură, Sărutări fără de număr. Și la piept o strâng mai tare ...
... purtând în piept durerea-mi toată scrisă, Precum al primăverei vânt duce-n văzduh o filă; Dar noaptea când am adormit, atunci durerea-mi toată Se ghemuiește-n inima-mi, o arde ș-o împilă; Părea din somn că m-am trezit și te-am văzut pe patu-mi, Boțind cerșaful ... de umăru-ți se ține Și sânii tăi s-au liberat de-a hainei crudă silă Și proaspeți, albi, rotunzi și tari ei se ridic, se lasă Și ochii tăi în lacrimi ard, în lacrimi dulci de milă. La răsuflarea cald-a ta se coace-uscata gură, Se văd frumoși mărgăritari ce-ntredeschiși defilă. Cu brațul meu eu șelele ți le-ncleștai sălbatec Și-am vrut să-ți mușc gurița ta de tremurai ... Tu de pe frunte păru-ți dai, plângi tremurând, copilă, În șolduri boiul ți-l îndoi ș-ai vrea să-mi scapi din mână, Precum se-ndoaie, vrând s-o rupi, în degete-o zambilă. Dar sângele tău dulce-acum ca mierea cea de struguri În vine-ți fierbe nebunit, și ...
Mihai Eminescu - Junii corupți
... seacă de amor. O, fiarbă-vă mînia în vinele stocite, În ochii stinși de moarte, pe frunți învinețite De sînge putrezit; Că-n veci nu se va teme Profetul vre odată De brațele slăbite, puterea leșinată A junelui cănit. Ce am de-alege oare în seaca-vă ființă? Ce ... bestiilor care pe azi îl țin în fiară, Cum lingușiți privirea cea stearpă și amară, Cum cădeți în genunchi! Sculați-vă!… căci anii trecutului se-nșiră, În șiruri triumfale stindardul îl resfiră, Căci Roma a-nviat; Din nou prin glorii calcă, cu fața înzeită, Cu faclele nestinse, puterea ... păduri aprinse, mînat în uragane, Diluviul de foc. Vedeți cum urna crapă, cenușa reînvie, Cum murmură trecutul cu glas de bătălie Poporului roman; Cum umbrele se-mbracă în zale ferecate, Și frunțile cărunte le nalță de departe Un Cezar, un Traian. Cad putredele tronuri în marea de urgie, Se sfarmă de odată cu lanțul de sclavie Și sceptrele de fier; În două părți infernul portalele-și deschide, Spre-a încăpea cu mia ... Ca muntele ce-n frunte-i de nouri încrețită Un trăsnet ar purta. Dar cel puțin nu spuneți că aveți simțiminte, Că-n veci nu ...