Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CE
Rezultatele 1141 - 1150 din aproximativ 1697 pentru PENTRU CE.
Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română"
... alta la o încheietură, un lemn peste șale și altele plouă... El își iese acum din sine: mașina cea vie dă drumul rezervei de energie - pentru așa moment o păstra -, nici un gând de economie... trebuie cheltuită toată! Opintindu-se din fundul rărunchilor, animalul s-avântă orbește în fața loviturilor... Un ... foișor, arde clipind în cadență steaua dimineței - se face ziuă... E o grămădire dinaintea birtului din colț... Precupeți, care merg cu coșurile încărcate la piață... Ce să fie?... O femeie numa-n cămașă, cu picioarele goale, cu părul desprins, ține strâns de piept pe un om îmbrăcat în uniformă de poliție ... Femeia începe să zbiere răgușit făcând gesturi extravagante: - Ce, domnule! care va să zică, dacă sunt o nenorocită, să-și bată joc de niine dumnealui, pentru că e de la poliție?... Și mai întâi, cine ce treabă are? dumnealui a fost amantul meu? Comisarul, îndreptându-și mondirul boțit la piept: -Sergent! E beată...la arest! Doi inși o înhață ... pe portar și plătesc. Patru ceasuri... Luceafărul se stinge și el încet-încet: vine soarele... Trăsura m-așteaptă. În câteva minute sunt afară la câmp. Ce dimineață! ce răcoare! și
Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău
... Cărarea se strâmta din ce în ce mai mult și pe une locuri dispărea cu totul. Era în luna lui august. Aerul răcoros și parfumat ce se râdica din sânul codrilor îi străbătea adânc în piept și ochii săi alergau rătăcind din loc în loc, privind când figurile bizare ale stâncilor ... mai prinzi la putere, și să ne grăbim pasul, ca nu cumva să fim siliți să dormim la Pietrele Doamnei, cu liliecii și stafiile. — Ce, sunt stafii pe-acolo? He, ba ce! Acolo nu-i loc curat, cică în toată noaptea se preumblă pe vârful Rarăului umbra domniței care a botezat stâncile cu numele ei ... de fulgere, ele se desfac pe unele locuri în adâncimi întunecoase, în sânul cărora s-aude din când în când strecurându-se picăturile de apă ce izvorăsc din umezeala nourilor. Costin privea cu sfială la stâncile ce-l apăsau prin măreția lor și iată că i se opriră ochii pe-un soi de vizunie, care se deschidea fioroasă la picioarele stâncilor și ... și cu niște ochi adormitori de șărpoaică. O chema Catrina. Fudulă ca toate târgovețele, ea nu visa decât fuste și rochii, cordele și capele, lucruri ...
Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale
... draci se iviră, Scârșnind și urlând, Cutremur și trăsnet groaznic se făcură, Firea suspinând. A iadului nămili fioroase, slute Aduc un lanț greu Pentru păcătosul... și cu a lor căngi crunte Să-l apuce vreu! Și iată căzură Păgânul de groază, Mai mort la pământ, Strigând: â ... au scris... Satana săltează! Slava lui îi mare, În iadul nestins!... Partea II (Ai prelungit chinul, Păgâne greșite, Acum ai scăpat, Dar amar de-acela ce suflete vinde Pe trai desfătat. Vei trăi în scârbă, hoțule păgâne, Așteptând sfârșit, Al tău pierdut suflet va avea cu tine Răzbel mult cumplit. Viața ... și în a ta casă, Parcă n-ai trăi.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deci măcar s-aducă vântul miros dulce, Din câmpi înfloriți, Și aurind luna izvorul ce curge Codrii înverziți, Și vestind lăstunii cu gingașe versuri, Că se ivesc zori, Și zburând zefirii prin lunci și pe șesuri, Liberi și ușori, Și ... lor frumusețe, pe toți vioșase, El însă-i mâhnit, Și a lor grai dulce lui îi cășunează, Dureri îndoit. Deci ele ca raza, ce le pria umbra, Frumos înflorea... În mănăstiri sânte, neștiind ce ...
Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale
... draci se iviră, Scârșnind și urlând, Cutremur și trăsnet groaznic se făcură, Firea suspinând. A iadului nămili fioroase, slute Aduc un lanț greu Pentru păcătosul... și cu a lor căngi crunte Să-l apuce vreu! Și iată căzură Păgânul de groază, Mai mort la pământ, Strigând: â ... au scris... Satana săltează! Slava lui îi mare, În iadul nestins!... Partea II (Ai prelungit chinul, Păgâne greșite, Acum ai scăpat, Dar amar de-acela ce suflete vinde Pe trai desfătat. Vei trăi în scârbă, hoțule păgâne, Așteptând sfârșit, Al tău pierdut suflet va avea cu tine Răzbel mult cumplit. Viața ... și în a ta casă, Parcă n-ai trăi.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deci măcar s-aducă vântul miros dulce, Din câmpi înfloriți, Și aurind luna izvorul ce curge Codrii înverziți, Și vestind lăstunii cu gingașe versuri, Că se ivesc zori, Și zburând zefirii prin lunci și pe șesuri, Liberi și ușori, Și ... lor frumusețe, pe toți vioșase, El însă-i mâhnit, Și a lor grai dulce lui îi cășunează, Dureri îndoit. Deci ele ca raza, ce le pria umbra, Frumos înflorea... În mănăstiri sânte, neștiind ce ...
Ion Luca Caragiale - Cum stăm...
... încă o dată publicului, cât crezământ trebuie să acorde știrilor răspândite asupra unor conflicte la granița dobrogeana între niște bande bulgare și oștirea noaslră. Iată ce știri primim din localitate, de la o persoană foarte serioasă, incapabilă de a altera adevărul: «Câteva cete de bulgari muncitori cu pașapoarte ... pace și liniște — atunci stăm bine! Amicul X... zâmbi de credulitatea mea și începu să-mi citească: „Știrile de la graniță devin din ce în ce mai alarmante. La Silistra este o fierbere militară neînchipuită. Acolo colonel Dandaneski și cu Sarafoff țin discursuri nebunești trupelor regulate și bandelor de revoluționari, cari ... aminteri, un ministru al lor, Karaveloff, a zis: «Un război, oricât de improbabil ar părea, poate fi totdeauna posibil!»" — Atunci, ce mai vrei? este o declarație oficială... Stăm rău! — Încă nu! Și urmează citirea: — „Noi nu vrem deloc război, a zis ... na Mișu, soția agentului nostru diplomatic, cu copiii." — Bine! — „Românii din Sofia tremură de groază... N-au curaj sa iasă un moment pentru ...
... încă o dată publicului, cât crezământ trebuie să acorde știrilor răspândite asupra unor conflicte la granița dobrogeana între niște bande bulgare și oștirea noaslră. Iată ce știri primim din localitate, de la o persoană foarte serioasă, incapabilă de a altera adevărul: «Câteva cete de bulgari muncitori cu pașapoarte ... pace și liniște — atunci stăm bine! Amicul X... zâmbi de credulitatea mea și începu să-mi citească: „Știrile de la graniță devin din ce în ce mai alarmante. La Silistra este o fierbere militară neînchipuită. Acolo colonel Dandaneski și cu Sarafoff țin discursuri nebunești trupelor regulate și bandelor de revoluționari, cari ... aminteri, un ministru al lor, Karaveloff, a zis: «Un război, oricât de improbabil ar părea, poate fi totdeauna posibil!»" — Atunci, ce mai vrei? este o declarație oficială... Stăm rău! — Încă nu! Și urmează citirea: — „Noi nu vrem deloc război, a zis ... na Mișu, soția agentului nostru diplomatic, cu copiii." — Bine! — „Românii din Sofia tremură de groază... N-au curaj sa iasă un moment pentru ...
Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată
... nopți negre în care luna plutește ca o pată abia văzută pe cer. Numai din când în când ea reînvia deodată în toată puterea ei, pentru a lumina șesul sur și pustiu, pentru a dispărea iar pe ceasuri întregi. Îi era frică de hârtopuri și gropi, calul era obosit, lui însuși îi venea să cadă din ... în mâini. Când cavalerul înaintă, toți ridicară săbiile și-și puseră un picior înainte. Flacăra mică plutea mereu nainte-i, el o urma mereu, până ce mai era șase pași departe de sicriu; în momentul acela capacul sări de pe sicriu, clopotul sună a alarmă... o damă în giulgiu ... căzu la pământ... Când își reveni în fire, el se găsi culcat pe un pat de catifea într-o odaie, cea mai splendidă și bogată ce o văzuse în viața lui, luminată de lumini așezate în candelabre de cristal. O masă încărcată cu fel de fel de bunătăți era în mijlocul ... a servi la masă ― o muzică fermecătoare le mângâia auzul. El era mut de mirare și răspundea prin înclinări * și mine politicoase. După ce ...
Mihai Eminescu - Și oare tot n-ați înțeles... (variantă)
... nu m-am ales Din viața mea întreagă. Când al meu cuget mistuit De-o stranie părere A fost un lung, necontenit Prilej pentru durere. Și a păstrat în fundul său Ca în cenușa rece Taina părerilor de rău După un vis ce trece. Ca un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dând orizon nemărginit Singurătății mării, Nainte de-a luci deplin Menit îi pare stinsul, Iar ... tot mai sus Ca să nu-l pot ajunge. Va rămânea necunoscut, Va stăpâni departe, Cum stăpânește pe trecut Întins, eterna moarte. Căci stăpânește tot ce-a fost Și tot ce o să vie Și câte nu avură rost Și nu au fost să fie. Câte iubiri fără-nțeles, Câte-nțelepte-asemeni, Câte cu moartea s ... se scuturau Alături liliecii, Și-au prefăcut pe-acest pământ A noastre vieți în stepe Și ne-au pătruns de-un farmec sfânt Ce nu-l putem pricepe. Dar cine e veți întreba, Nebună și infamă: Nici voi să știu cărarea sa Și nici chiar cum o cheamă. Ea ...
Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași
... îi zice suspinând: "Dragul tatei, cum se poate să te duci din a ta țară Și să cerci străinătate, părinți și frați părăsind; Ce poftă măgulitoare te-au răpus, te-au amăgit? Și ce vrei, fătul meu, altă, dacă aici ești fericit? Sau ce pot să-ți folosească meserii meșteșugoase, Care sunt de prisos nouă prostaticilor păstori, Și care nu pot să facă clima noastră mai frumoasă, Nici turmele ... lui Roman, ce stă-n poartă înlemnit, Și frumosul flăcău mișcă, se simte însuflețit, Intră în palat la dânsa, și ea râzând cercetează: Cine este? Ce voiește? El îi spune cu suspin Că au venit de la munte faimosul oraș să vază, Că ș-au lăsat părinți, rude și că se ... pe ea că vine, Înconjurată de tineri și când cu dânșii glumea. Mai amar însă atuncea când îi zicea uneori: "Romane, du-te ș-adună pentru acești boieri flori"... A sosit însă minutul unde a lui suflet mare Nu au putut să mai rabde focul ce îl pârjolea, Nici a pieptului slăbire ce venise-n dărâmare, Nici a trupului putere ...
... Alexandru Vlahuţă - Din prag Din prag de Alexandru Vlahuță O, dar e mișelnic lucru singur zilele să-ți curmi! Ce cumplit îmi vânturi mintea, și cu ce-ndârjire-mi scurmi Noaptea gândurilor mele, Moarte, când îți stau în față! Simt că-nnebunesc... Mă turburi. Fugi cu neagra ta povață. Înțeleg, împărăția ta ... Mi-a rămas inima rece și-mpietrită de durere, Și mi-i silă de-un prieten, de-un cuvânt de mângâiere, De-o privire ce-mi zâmbește veselă, de mine însumi. Aș voi să nu-mi întrebe nimeni cugetul și plânsu-mi. Ca un vânt printre ruine simt că-mi ... un greier, Trișcă fluier. E-o mișcare, e un farmec care-n veci nu se mai curmă... Și când te întorci și cugeți, lung privind ce lași în urmă, Simți că nu-i chip să te saturi, c-a trăi i-o fericire. Primești orice suferință, dar eterna nesimțire ... minunată; Însă, ca să-i dea crezare, în veci mintea-mi n-o să poată. Eu o lacrimă de-aicea nu mi-aș da-o pentru ...
Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...
... tavan. Tot așa și băiatului de la Națiunea îi trebuie o explicație în privința lui Falstaff, care îi revarsă în spirit amintiri — o explicație ce nu se află în dicționarul d-niei-sale. Iată-o, pentru că-i trebuie: Între anii 1377 și 1459 — adică pe timpul domniilor celor trei Enrici, al IV[-lea], al V[-lea] și al VI ... un cusur. Așa e soarta noastră, a muritorilor — mari ca și mici! Da, și sir John Falstaff are un cusur, și încă ce cusur! mic în sine, dar enorm, incalculabil în urmări! — un cusur care-l face să-și piarză toate calitățile, un cusur care-i nimicește ... ochii în tavan și nu i se revarsă în spirit altă amintire decât a berbantului de Falstaff din Suratele vesele de la Windsor, pentru că acesta a avut norocul ca dicționarul cel mai ieftin să nu-l treacă cu vederea. Dar acest din urmă Falstaff merită și ... teatral. Poate, credem noi, poetul voia să tragă de aci chiar un efect artistic. E mai comic parcă un așa berbant când poartă un nume ce ...