Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CE
Rezultatele 1151 - 1160 din aproximativ 1697 pentru PENTRU CE.
Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...
... tavan. Tot așa și băiatului de la Națiunea îi trebuie o explicație în privința lui Falstaff, care îi revarsă în spirit amintiri — o explicație ce nu se află în dicționarul d-niei-sale. Iată-o, pentru că-i trebuie: Între anii 1377 și 1459 — adică pe timpul domniilor celor trei Enrici, al IV[-lea], al V[-lea] și al VI ... un cusur. Așa e soarta noastră, a muritorilor — mari ca și mici! Da, și sir John Falstaff are un cusur, și încă ce cusur! mic în sine, dar enorm, incalculabil în urmări! — un cusur care-l face să-și piarză toate calitățile, un cusur care-i nimicește ... ochii în tavan și nu i se revarsă în spirit altă amintire decât a berbantului de Falstaff din Suratele vesele de la Windsor, pentru că acesta a avut norocul ca dicționarul cel mai ieftin să nu-l treacă cu vederea. Dar acest din urmă Falstaff merită și ... teatral. Poate, credem noi, poetul voia să tragă de aci chiar un efect artistic. E mai comic parcă un așa berbant când poartă un nume ce ...
Ion Luca Caragiale - "Romanii călători" de Ioan Kalinderu
... utilitare așa de multiple, cari agită lumea în acest veac de oțel și de cauciuc, e frumos să vedem pe un om găsind încă timp pentru studii mai senine, pentru cercetări științifice înalte, pentru cultivarea artelor frumoase. Aceste “nobile inutilitățiâ€� au fost totdeauna un fel de strict necesariu pentru oamenii cu spirite mai ridicate. Savantul nostru academic, d. I. Kalinderu, este unul dintre acestia; iată un studios pasionat, care urmărește cu o neobosită dragoste ... este urmarea la Vilegiatura și Reședințele de vară la romani: ea ne arată mijloacele materiale de călătorie, hanurile? drumurile pe uscat și pe apă, atracția ce o exercita Egiptul cu civilizațiile sale superpuse, cea originară și cea dezvoltată prin înrâurirea greacă, limitele geografice ale comerțului, limite mult mai înaintate decât ale ... mărginim a spune că Romanii în călătorie, deși este o operă de erudițiune, nu e mai puțin o operă de vulgarizare și de delectare pentru
Cincinat Pavelescu - Vulturul și vrabia
... ca o sabie Din zbor un vultur a răpit, Pe stânca-i de granit, o vrabie. Ea umilită i-a șoptit: Pentru stomacul vostru, sire, Ce-n veci obișnuit a fost Cu mese pline de-ngrijire, Sunt un dejun destul de prost. Vulturul i-a răspuns: Așa ...
Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii
... mulțime de oameni au fost dați în judecată; altă mulțime a fost perchiziționată; s'a ticluit catastiful de păcate: în sfârșit, pentru ca toate aceste să se poată face, trebue să fie la mijloc o ură sinceră, iar pentru ca să se poată urî, oamenii trebue să aibă motive bine întemeiate. Trebue deci să fie ceva, ce deosebește pe liberali de conservatori. Era odată o vreme, când nu erau în țară nici liberali, nici conservatori:erau numai boieri, ciocoi, târgoveți și țărani ... de a da țării o organizație, în virtutea căreia puterea publică poate să atârne mai ales de ciocoi și de târgoveți, și grație sprijinirii ce li s'a dat din partea oamenilor cu greutate la anul 1866, această dorință li s'a împlinit. Mai este însă ... la mijloc. În o țară atât de liberală ca România, foarte lesne s'ar putea întâmpla ca națiunea suverană să-și dea seamă despre ceea ce face și să le dea liberalilor bani de drum. Contra acestei eventualități triste nu este decât un singur leac, ura personală, și d. C. A ... ...
Ștefan Octavian Iosif - Când a fost să moară Ștefan
... Multă jale-a fost în țară: Câte brațe-n deznădejde Către cer nu se-nălțară? Câte jertfe la altare, Câtă smirnă și tămâie, Pentru ca viteazul Ștefan Viu și teafăr să rămâie! Se părea că nici pământul Nu se-ndură să-l primească, Pe acel ce-a fost preavrednic Peste tot să-l stăpânească. Și de groază și durere S-a cutremurat pământul, Ca în ziua răstignirii ... de lupte, și de jale, S-arătară, într-o clipă, Fulgerând privirii sale... Vis e însă, ori aieve? Dinspre Olt, urcând, zărește Un vultur măreț ce-ntinde Aripile — și-adumbrește Toată Țara Muntenească Și Moldova și Ardealul... Vai! dar noapte și mai oarbă Își aruncă-n urmă-i valul! Dintr ... de jale Mii de clopote dau veste: ,,Ștefan-Vodă al Moldovei, Ștefan-Vodă nu mai este!" Tristă-i mănăstirea Putnei, Porțile deschise-așteaptă Strălucit convoi ce vine Și spre ele-ncet se-ndreaptă. Este Ștefan. Azi străbate Cel din urmă drum prin țară, Dar pe unde trece-acuma, În măreața zi ... l-or plânge; Și zadarnic, multă vreme, Din adânc de văi pierdute, Triste buciume-or să-l cheme... Însă când suna-va ceasul De dreptate ...
Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate
... așezat la minte și cunoscut în sat prin bună chibzuință în toate trebile lui. Vorbind de una, de alta, fără voie am ajuns la ceea ce tot îl doare pe moldovanul nostru în ziua de astăzi — la socoteala școlii. După cum am priceput din cuvintele lui, țărănimea cam simte lipsa ... câți sunt?). Dar numai păcat că azi tot vorbe și vorbe și altă nimic. — Apoi, nu se poate așa să se facă toate deodată. Pentru ca să ni îndeplinim dorința, trebuie mai întâi vreme ș-apoi lucru. — Da eu socot că dintâi trebuie să lucrezi ș-apoi vremea îți ... bat mult capul de școala moldovenească să se strângă la un loc și să ne învețe pe noi, moldovenii iști proști, toate învățăturile cele folositoare pentru viață. Să ne citească cărți moldovenești, gazeturi, să ne deie sfaturi de gospodărie. Că iată ș-acu oamenii noștri din sat, când văd vreun gazet ... în ajutorul școlilor poporane, răspândind cultura în mijlocul sătenilor de toate vârstele. La noi în Basarabia ele în adevăr ne pot sluji de mijloc și pentru dobândirea învățăturii în limba părintească, fiind alcătuite din moldoveni cu dragoste
Gheorghe Asachi - Albina, țânțarul și musca
... Gheorghe Asachi - Albina, ţânţarul şi musca Albina, țânțarul și musca de Gheorghe Asachi Lui poeta Paraplin Ce prin versuri strâmbo-drepte Pe Esop vre să îndrepte Apologul ista-nchin. Primăvara chiar în zori, Când sufla o boare lină, Zburând iute o albină ... din pahar Ce adânc li sta în sân Sugea dulcele nectar. Pe când ea se ostenea, Făr de lucru petrecea Musca și un mic țânțar Ce ne supără-n zădar. Amândoi trăiau pre bine Ș-având ligă între sine Pe iarbă s-au așezat Și-n științei lor putere Despre metodul ... Pare-mi-să că la gust, Zisă musca cătr-albină, Cum faci miere din cel must Ea nu poate fi mai fină. Dar amestecul, prepun, Pentru nerve nu e bun. Deci aș crede că în loc De tei, roză, busuioc, Să iei ceapă, măndragună, Ce fac miere mult mai bună. Iar țânțariul cear,- au zis, Este aflare Foarte mare, Dar precum anțărț am scris O idee minunată Într-o foaie ... ceara din floare, C-a fi mai luminătoare, Mai vâscoasă și mai plină De-i lua-o din rășină. Când făcea congresul lor
Dimitrie Gusti - Forfica și croitoru
... Dimitrie Gusti - Forfica şi croitoru Forfica și croitoru de Dimitrie Gusti Publicată în Albina Românească , 1845 Pentru cap nu-i pălărie Au cealmaua cè turcească, Ori de vre o șlicărie Căciulă persienească? Pentru gât fie-o cravată, Halstuh, guler crohmălit, Ori naframa argintată Sau vrun șarp înaurit. Pentru pept o fermene Ori jiletcă desbumbată, Sau ilic dacă veți vrè, Că-i o haină delicată. În picioare încă poate În loc de vrun panatalon ... a-l purta. Dar în loc de vro mantilă Poate pune o giubè, Că-i ușoară și gentilă, Sau barișul cum va vrè. Încât pentru-ncălțăminte Poarte nergi iminei Și va fi și mai cuminte A avè măști nărămzii. De ce
Ion Luca Caragiale - Broaște... destule
... din frizăria unde, de când intrase în slujbă, era abonat: trei sfanți la început, apoi, de la introducerea sistemului nou monetar, patru franci pe lună, pentru: tuns la o lună o dată, frizat la zile mari și ras de două ori pe săptămână, miercurea și sâmbăta. Părul lui nu era nici ... cu care se deschid inimile; un condei de pană zugrăvit în smalț pe o condică de aur deschisă spunea clar: sunt registrator etc. Am cunoscut pentru întâia oară pe Leonică acum câțiva ani, vara, prin recomandarea unui prieten, la cafeneaua Fialcowsky. Încântat de cunoștință, noul meu amic îmi dete un plic ... Mă apropiai de un felinar și citii încă o dată invitația: nu mă înșelasem de loc. Ieșeam din curtea Sărindarului fără a ști ce să crez, când mă lovii piept în piept cu... Leonică în original. — Veniseși la nunta mea? — Firește. — Nu se mai face: am ... mă a treia zi, îl întâlnesc mergând la cancelarie. — Mă iartă, frate Leonică; n-am putut să-mi împlinesc datoria prietenească... — Despre ce? — N-am putut veni la cununia dumitale. Am fost la țară. Dar tot mai bine mai târziu decât niciodată: îți urez viață fericită și
Mihai Eminescu - O, te-nsenină, întuneric rece...
... Eminescu O, te-nsenină, întuneric rece Al vremei. Înflorește-n neagra-ți Speluncă umedă ca ebenul cel topit, Fă ca să strălucească pe-acea cale Ce duce-n vecinicie toate-acele Ființe nevăzute, cari sunt , Deși trec nesimțite, ca și vremea Ce vremuiește-adânc în tot ce e. Să văd trecând în haină cuvenite Acele gânduri, ce-atunci când apar Nemuritoare par, pentru c-apoi Nici să nu știi cum de au dispărut. Din mintea secolilor lungi, greoi  Ca și când n-ar fi fost. Câte ființe ... Cu-ncoronată frunte  îmbrăcate În purpură; altele dulci, cu ochii Moi, mari, albaștri... albe ca și crinul, Mișcând a lor corp voluptos, ce-nvită Mai aruncând priviri de muritoare, Mai căutând iubire, ca sirene; Unele-nchipuite, alte tâmpe, Unele aspre, altele duioase, Toate cerând brevet la nemurire Și ... De gânduri trecătoare, vezi departe Munții de vecinici gânduri ridicând A lor trufașă frunte către cer: Cu nepăsare ei privesc la toate Efemeridele ce trec în vale Cântând, vuind, certându-se și toate Aspirând la un lucru care-n veci Nu poate fi a lor  eternitatea ...
Mihai Eminescu - O, te-nsenină întuneric rece...
... Eminescu O, te-nsenină, întuneric rece Al vremei. Înflorește-n neagra-ți Speluncă umedă ca ebenul cel topit, Fă ca să strălucească pe-acea cale Ce duce-n vecinicie toate-acele Ființe nevăzute, cari sunt , Deși trec nesimțite, ca și vremea Ce vremuiește-adânc în tot ce e. Să văd trecând în haină cuvenite Acele gânduri, ce-atunci când apar Nemuritoare par, pentru c-apoi Nici să nu știi cum de au dispărut. Din mintea secolilor lungi, greoi  Ca și când n-ar fi fost. Câte ființe ... Cu-ncoronată frunte  îmbrăcate În purpură; altele dulci, cu ochii Moi, mari, albaștri... albe ca și crinul, Mișcând a lor corp voluptos, ce-nvită Mai aruncând priviri de muritoare, Mai căutând iubire, ca sirene; Unele-nchipuite, alte tâmpe, Unele aspre, altele duioase, Toate cerând brevet la nemurire Și ... De gânduri trecătoare, vezi departe Munții de vecinici gânduri ridicând A lor trufașă frunte către cer: Cu nepăsare ei privesc la toate Efemeridele ce trec în vale Cântând, vuind, certându-se și toate Aspirând la un lucru care-n veci Nu poate fi a lor  eternitatea ...