Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AȘA ȘI AȘA
Rezultatele 1171 - 1180 din aproximativ 1713 pentru AȘA ȘI AȘA.
... zis: "Sunteți mireasă? Eh, vă doresc viață fericită!" Dar vorba mea era așa silită, Pe cât de rece și politicoasă. Atunci iubita izbucni în plâns, Și-n lacrimile ce-i curgeau întruna, Încântătorul chip al ei s-a stins. O, dulcii ochi, evlavioase stele, De mă mințesc aievea-ntotdeauna ... în ele. II (Mamei sale B. Heine, născută von Gelden) Sunt învățat să port sus a mea frunte, Căci firea mea e dârză și-ndrăzneață; Chiar regele de m-ar privi în față, Privirea mea ar ști cum să-l înfrunte. Dar, scumpă mamă, oricât de semeață Figura mea ... se încrunte, Eu șovăiesc, cu pletele cărunte Când mi te-apropii, sfântă și măreață. Spiritul tău poate mă umilește, Spirit înalt, ce nu cunoaște frică Și fulgerul spre ceruri se ridică. O amintire mă neliniștește, Purtarea mea cea rea posomorât-a Inima care m-a iubit atâta ... nebun te-am părăsit odată, În lumea largă dorul mă gonise Să cat iubirea-ntrevăzută-n vise, Ca s-o cuprind în inima mea toată. Și am cerșit pomana ne-nsemnată Rătăcitor, cu brațele deschise, Și am bătut la porțile închise, Dar numai ură-mi dară ca răsplată. Ci eu doream iubirea,-n veci iubirea,
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C.
... o margine e zimbrul, iar pe alta un vultůr, Care nici nu mai visează de al Tibrului murmůr, Care sub o nouă formă și numire ce-a luat, Ca mulți, cântecul, purtarea și năravul și-a schimbat. Alt oriîncotro-ntorci ochii și oriîncotro privești, Nimic nu se mai arată, deșertul îl întâlnești. Se preumblă peste câmpuri milioane de țânțari, Care după răutate seamănă a oameni ... mă desfătează, parc-ar fi paracliseri. Turme de oi sunt mulțime, însă încă n-am găsit Un păstor ca în idile, un cioban de pizmuit. Și nu știu cum în vechime atâți mari biruitori Părăseau avere, slavă, și trăiau între păstori. Dar adeseaori poeții lucrurile zugrăvesc Nu precum sunt în ființă, ci cum și le-nchipuiesc. Și acei ce fericita neavere-au lăudat Ale ei dulceți și bunuri nu cred să le fi gustat. Nimfele le văd desculțe; îmbrăcate-n piei de oi, Păstorițele, pe viscol, pe furtune și pe ploi, De a lor ticăloșie ocolite ca de-un lanț, Îți ridică toată pofta de a face vreun romanț. Mie ...
Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare
... lângă rangul necontestabil ce această colecțiune de poezii ne pare că ocupă înaintea tuturor publicațiilor din ultimul deceniu al literaturii noastre, cartea dlui Alecsandri este și va rămâne pentru tot timpul o comoară de adevărată poezie și totdodată de limbă sănătoasă, de notițe caracteristice asupra datinelor sociale, asupra istoriei naționale și, cu un cuvânt, asupra vieții poporului român. Dl Alecsandri împarte poeziile, culese și întocmite de d-sa din gura poporului, în balade (cântece bătrânești), doine și hore. În ele găsim poezia aproape a întregului popor: Moldova și Țara Muntenească, Transilvania și Basarabia sunt deopotrivă reprezentate. Mai la fiecare poezie, la fiecare aluziune socială din ea, la fiecare cuvânt mai greu, dl Alecsandri a făcut ... calculul, ei iau pana în mână fără a ști încă ce să cânte, se hotărăsc mai întâi să facă „o poezie“ și apoi își răsfoiesc mintea pentru a găsi o materie convenabilă, și astfel lucrarea lor face o impresie tot așa de rece ca și reflecția din care a izvorât. Nimic din toate aceste în poezia populară! Și ...
Alecu Donici - Lupul și motanul
... Alecu Donici - Lupul şi motanul Lupul și motanul de Alecu Donici Un lup odată au intrat, De frică, nu de voie bună, Scăpând viața, la un sat. El se gonea din urmă ... cu puște înarmați Și câini întărâtați; Iar un așa alai să nu dea Dumnezeu Nici la vrăjmașul meu. În deznădăjduire, Sărmanul lup căta oriunde mântuire Și, întâlnind pe un motan, Prieten de mai an, Îi zice: "Frățioare! Tu nu știi undeva aici a mea scăpare?" — Ba știu â ... nu pot, către dâns' sunt tare vinovat, Căci astă-iarnă lui vițica i-am mâncat. — Apoi dă fuga la Arvinte, El este un țăran și vrednic și cuminte. — Cu dânsul iarăși sunt smintit, Pentru c-adeseori lui oi am spârcuit. — Așadar ce să faci? La vornicul bătrân Aleargă, că e ... român. — Nici la acesta n-am obraz, Lui an cu niște miei i-am fost făcut necaz. — Apoi dar, cumătre, nu-i bine. Și ce nădejde ai aice pentru tine, Când tu cu toții ești stricat Și
Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia
... Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de ... prin mansardele lor întunecate. Am scris, deci, neputând rezista. Opurile mele cele mai multe le-am publicat în limba rusească, pentru că am fost crescut și deprins cu această limbă, a cărei bogăție și elasticitate permite exprimarea oricărei idei în modurile cele mai variate. Spre a nu depinde de aspra cenzură rusească, am publicat une¬le scrieri ... de scrierile mele în limba română, îmi era im¬posibil a le scoate la lumină. În toată Rusia nu exista o tipografie română, și eu, fiind lipsit de orice relațiuni cu regatul vecin, nu le puteam așa lesne publica în România. Abia după încuscrirea mea cu decedatul arhiepiscop
Ion Luca Caragiale - Proces-verbal
... Matilda Popescu reclamă să intre imediat în casă neputând sta cu mobila d-sale expusă la intemperii, deoarece vremea amenință a se strica și începând să pice poate să i-o ude, și se păteadă fiind pluș de coloare delicată, și deoarece a părăsit orice alt domiciliu știind că a dat arvună de cincideci de lei și că poate conta cu siguranță iar propietarul a încuiat imobilul și a luat cheia, prin urmare nu cedeadă să lase a intra măcar un lucru cât de mic pâna ce nu i ... afară din casă pe d-șoara Lucreția Ionescu și pe mătușa sa d-na Anica Ionescu, căci nu le mai dă casa, neplătind regulat chiria și având chiar pe trecut o datorie de 22 de lei și soba stricată, d-na Anica Ionescu exesperată a strigat să-i crape ochii cui minte, dacă datoria e de la chirie și soba nu era așa, pe câtă vreme d-șoara Matilda Popescu a dis că dacă se știe cu casa încurcată pentru ce face escrocherie și ...
Ștefan Octavian Iosif - Grenadirii
... Ştefan Octavian Iosif - Grenadirii Grenadirii de Ștefan Octavian Iosif , traducere de Heinrich Heine Din Rusia doi grenadiri se pornesc Voioși să-și revadă iar Franța, Dar când au intrat în hotarul nemțesc, Atunci își pierdură speranța. Atunci au aflat dureroasele știri Că gloria Franței s-a ... unul a zis: — Cumplit mă mai dor, Cumplit mă ard rănile iarăși! A zis celălalt: — Un vis fuse tot, Și moartea mi-ar fi mult mai bine! Am însă nevastă, copii, și nu pot Să mor, că-s pierduți fără mine! — N-am zor de nevastă, n-am zor de copii, Un dor mai frumos m ... Franța mi-l ia, Mă-ngroapă-n al Franței pământ! Dar crucea onoarei mi-o prinde la piept, Aproape de inima-mi stinsă; Așază-mi și flinta la umărul drept Și spada la mijloc încinsă. Așa voi veghea în mormânt, ascultând, O strajă ce pare că doarme... Ci-n vis auzi-voi iar tunul urlând Și tropot, și zângăt de arme! Cezarul meu trece-n al luptei avânt Pe groapă-mi, și
... Heinrich Heine - Grenadirii Grenadirii de Ștefan Octavian Iosif , traducere de Heinrich Heine Din Rusia doi grenadiri se pornesc Voioși să-și revadă iar Franța, Dar când au intrat în hotarul nemțesc, Atunci își pierdură speranța. Atunci au aflat dureroasele știri Că gloria Franței s-a ... unul a zis: — Cumplit mă mai dor, Cumplit mă ard rănile iarăși! A zis celălalt: — Un vis fuse tot, Și moartea mi-ar fi mult mai bine! Am însă nevastă, copii, și nu pot Să mor, că-s pierduți fără mine! — N-am zor de nevastă, n-am zor de copii, Un dor mai frumos m ... Franța mi-l ia, Mă-ngroapă-n al Franței pământ! Dar crucea onoarei mi-o prinde la piept, Aproape de inima-mi stinsă; Așază-mi și flinta la umărul drept Și spada la mijloc încinsă. Așa voi veghea în mormânt, ascultând, O strajă ce pare că doarme... Ci-n vis auzi-voi iar tunul urlând Și tropot, și zângăt de arme! Cezarul meu trece-n al luptei avânt Pe groapă-mi, și
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda IV
... a ei povață omul luminat, De la fapte rele să fie retras, Să-nfrunte-orice patimi, să-ndrepte al său pas. O! cât de plăcută și împodobită E fiica Acelui de sus împărat În față-i blândețea este zugrăvită, Cuvântul ei dulce, lin și măsurat! Virtutea și cinstea pre ea o slăvesc, Căci fiii dreptății dreptatea iubesc. S-ascunde de dânsa urâta minciună, Ce este izvorul relelor voinți, Triumfă printr-însa numai ... când răsare soarele lucind, Revarsă lumină pre noapte gonind. Noroadele acele a căror hotare Spre răsărit mândru departe se-ntind, Vecine cu negrii, și alte popoare Care se adapă din Ganges și Ind, Se cobor la glasu-i de pe elefanți, Și-ntâi indienii se văd luminați; Apoi etiopii cu negrele fețe Și Nilul ce varsă bogatul său har Pe țărmuri slăvite, prin fapte mărețe Prin legi înțelepte ce sunt al ei dar Din a neștiinței ... a ei strălucire Văzu Babilonul cel cu zidul lat, Noroadele acele fără cârmuire De ea îmblânzite, la ea s-au plecat. Schiții cei sălbatici și tracii cumpliți, Sunt puterii sale marturi neclintiți. Dup-o îndelungă ...
Alecu Donici - Măgarul și privighetoarea
... Alecu Donici - Măgarul şi privighetoarea Măgarul și privighetoarea de Alecu Donici Măgarul au văzut pe o privighetoare. — Prieteno, i-au zis, mă rog să mă asculți: Eu tot am auzit o ... ciripea, Când tare șuiera, Când glasu-i tremura, Apoi, prin dulcea ei strigare, Întru a dragostei cei gingașe plecare Pe amorașul său chema, Și rediul desfătat, cântarea-i răsuna; Iar lumea ascultând Tăcea și se mira. Măgarul însă de pământ S-au rezemat cu fruntea, Și au răcnit așa: "Tu versuri ai plăcute, Dar când ai asculta Cucoșul de la noi, mai bine ai cânta." Acestea auzind în suflet s-au jignit Acea privighetoare ...
Alexandru Vlahuță - În fericire
... noastre gînduri de minune Se 'nțelegeau în limba lor... Ce vorbe-ar fi putut să'nșire Adîncul rost din ochii tăi, Din calda, umeda privire Și din surîsul tău dintăi!... Ș'acum, pe gînduri, lîngă tine, Cînd amuțesc ceasuri întregi, Și cînd te simt, frumos și bine, Cum mă privești și mă'nțelegi, Mă 'ntreb, de nu 'i-o nebunie Să cred că tu ai răsărit În existența mea pustie, — De nu visez că's ... O frică de copil m'apucă, Și tremurînd te strîng la piept, Să nu'mi dispari ca o nălucă, Și singur iar să mă deștept. Așa, apleacă-te spre mine, Pe sînu'mi fruntea să ți-o culci; Ca să te pot simți mai bine Închide'ți ochii calzi și dulci; Căci doar cînd îi sărut fierbinte Și'ți simt mînuța ta prin păr Îmi luminează clar în minte Că ești a mea într-adevăr! - II Puteam să mă întunec stingher ... mine, Și capul, greu și leneș la pieptul meu ți-l culci, Înfiorat de farmec, privind pierdut la tine, Te țin în brațe ceasuri uitate