Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU AM CE FACE
Rezultatele 1181 - 1190 din aproximativ 1682 pentru NU AM CE FACE.
Constantin Stamati-Ciurea - Luxul
... contra idealismului. Orișicum să fie, dar luxul este viciul cel mai atrăgător, cel mai molipsitor, din care se nasc toate calamitățile ce aduc la pieire nu numai individualitatea omenirii, ci dărâmă și stinge națiuni întregi. Odată ce omul este molipsit de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exisÂtă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că luxul este podoaba națiunii și alții că el este pieirea ei ... și în ziua hotărâtă această armie de femei, înarmată ca în tot timpul cu tăiușul frumuseții și al ademenirii năvăli pe forum și pe străzile ce duc la Capitoliu, oprind în cale pe toți senatorii ce mergeau acolo ca deputați și cerând numaidecât să li se întoarcă libertatea de a-și face cheful în toată voia. Deci părinții patriei, luând în privire revolta generală a mamelor patriei, găsiră de cuviință să le intre în voie ... ...
Ion Luca Caragiale - Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus
... că bunul creator n-a ascultat în întregime rugăciunea lui sf. Karkaleki; ciuma n-a venit, calamitate publică sau vreun cataclism nu s-au arătat; dar tot nu ne putem plânge că puterea dumnezeiască n-a ținut de loc seamă de exigențele presei române. Căci, iată că, îndată după apelul ce ... patron și după intervenția acestuia în favoarea noastră, Dumnezeu ne trimise oribila dramă din strada Uranus, dramă menită să rămână în analele criminologiei universale, după ce va fi înviorat leșinata presă română, măcar pentru o lună de zile. O lună! o lună întreagă salvată! Ascultați țigănușii pe stradă: „Drama din ... de a pune sub presă, reporterul nostru special află chiar de la nenorocita victimă a îngrozitoarei drame din strada Uranus că ea nu s-ar fi sinucis de bunăvoie, ci că o mână criminală, al cărui [sic] nume ne scapă încă, dar care, desigur, grație neobositului și inteligentului ... prin a fi descoperit, i-a pus pumnalul în mână, obligându-o să-și tragă în inimă o lovitură de revolver. Nu ...
Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște
... O să cinstească pe comisar, pe ipistat, pe sergent... Cine plătește bine este bine păzit. Într-un târg așa mare, noaptea e zgomot și lumină, nu întuneric și tăcere ca în valea singuratică a Podenilor. E un han în Ieși, - acolo în colț, ce loc bun pentru o dughiană - un han unde toată noaptea cântă fetele la CafĂ© Chantan. Ce viață zgomotoasă și veselă! Acolo găsești la orice ceas, zi și noapte, pe domnul comisar cu fetele și cu alți poreți [3] . Ce mai trebuie multă bătaie de cap aici, unde, mai ales de când cu drumul-de-fier, care ocolește foarte pe departe mlaștinele, gheșeftul scade mereu ... izbește pe unul de altul cu atâta putere că le confundă ca pe niște ouă moi... Un zgomot s-auzi, o trosnitură care cu nimic nu se poate compara, la întâlnirea celor două titve smăcinate una pe alta. Leiba, cu inima înnodată, ca un om ce cade dintr-o nemăsurată înălțime, dete să țipe: "O lume întreagă mă lasă cu dinadinsul pradă unui nebun!" Dar glasul mut nu ...
Grigore Alexandrescu - Ursul și lupul
... o luase, Și cu verzi tufe sta-ncoronat. Dator eu însă sînt a vă spune Că ursu-acela, măcar că urs, Dar simtimente avea preabune: D-al obștei bine era pătruns. Fiarele toate-ndată ce-aflară Că le-a dat cerul un stăpîn nuou, Să se închine lui alergară, Una c-o vacă, alta c-un bou. Lupul ... obicei Măriii-sale plocon îi duce, Și înainte-i pune doi miei. Într-o frumoasă precuvîntare, Îi dovedește c-ar fi avînd Niște hrisoave arătătoare Ce-au făcut urșii, zău nu știu cînd. C-aste hrisoave, pe piei de oaie Scrise cu apă, spun lămurit Cum au mers urșii la o bătaie, Și cîte mure ei ... o slăvesc. După o vreme leul se scoală, Tocmai cînd urșii mort îl credea, După o mare și lungă boală, Vine să-și ceară tronul ce-avea. Locuitorii se îngroziră; Veste se duse pîn’ la palat; Lupii îndată la lei fugiră; P-al lor prieten toți l-au lăsat. Taurii numai, ce ... nu s-au jurat, Peste cinci sute veniră-ndată, Pe crai și țară ei au scăpat. Prea cu lesnire omul se-nșală! Dar foarte mare face ...
George Coșbuc - Rugămintea din urmă
... Rugămintea din urmă de George Coșbuc după Lermontov (publicată în Lumea ilustrată , 1892, nr.6) Ești schilav tot! Un cerșetor Te-ntorci acum acasă, Și ce fecior frumos erai! Dar oricum ești, ce-ți pasă! Tu vei vedea iar satul tău Și casa voastră-n vale, Și biata mamă-ți va ieși Plângând în cale. Și eu rămân ... mea venire Tu-n loc de adevăr să spui Că n-ai de mine știre, Că n-am fost la un regiment Dar spune-le ce-ți place. Că pentru ei ori viu, ori mort, Totuna face. Iar mamei Doamne, cum aș vrea Credința s-o înșele! Să-i spui că m-ai lăsat rănit La Turnu-Măgurele, Dar voi sosi cât ... ziua-ntreagă, Și c-am murit gândind la ea, Că mi-a fost dragă. Și dacă ochii ei atunci Mai tulburi se vor face, N-o mângâia! E de prisos, Te rog s-o lași în pace. O frunză veștedă nu-ți dă Cuvânt să zici că-i toamnă Și-o lacrimă în ochii ei Nimic nu ...
Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin
... cuvântului. Și-l păstrează chiar și pe socoteala eroinelor lor. Altfel și-ar trăda sexul, ar deroga de la obligațiile spiritului ăfațăî de corp, ceea ce ar fi un defect estetic, dar un câștig pentru știința sufletului, căci numai o femeie ar putea să ne spună bine ce se petrece în sufletul femeiesc. Dar acest lucru nu-l va face niciodată o femeie. Nu cred să fi existat vreodată o femeie adevărată care să fi spus -- în viața reală sau în literatură -- tot ce se petrece în sufletul ei. Numai bărbații spun tot -- femeii iubite, confidenților, cititorilor, lumii întregi. Sunt și femei care, până la un punct, dar numai ... așteptări? 14. Fără iubire și chiar fără simpatie, un bărbat poate să aibă legături cu o femeie; o femeie, fără nici un sentiment pentru bărbat, nu poate să aibă legături, decât cu un adânc dezgust... 15. Un bărbat urât poate fi iubit tocmai pentru că nu are calitățile ca să fie iubit... O femeie poate iubi pe un bărbat ca să-i aline suferințele că nu poate fi iubit... Și, oare, această jertfă de sine nu poate fi și ea cauza marii pasiuni a femeii care se ,,jertfește"? Căci -- cine nu ...
Gheorghe Asachi - Amorul arător
... Amorul arător Amorul arător de Gheorghe Asachi Astă toamnă-Amorul-Zeu, Cercetând imperiul său, Trecu a Moldovei țară, Unde oamenii mult ară, Dar nu seceră d-agiuns. Acel sprinten călători, Ce ne arde-adeseori, De brumă-atunci pătruns, Căta casă priincioasă În vro inimă duioasă, Îns, aleu, el nicăire N-a găsit adăpostire. Căci ... pământ. Că-n această nouă mască, Cântând doina românească, A lui tauri asudau Și tot brazde răsturnau. Abie câmpul a arat, Ce n-a fost sterp din natură, Din cucură a luat De semință o măsură, Într-ales, fără neghină, Din a ... Pre tomnaticul ogor, Ca productul delicat, De ger, secet-apărat, Să se facă bun, frumos, Și miez s-aibă sănătos. Dacă deci din cel ogor Ce a semănat Amor Viitoarea primăvară Inimi nu
Constantin Negruzzi - Împăratul Albert
... obicinuita lui hărnicie toate gătirile astei nuouă campanii; ele era abia sfârșite, când cavalerul Beringuer de Landenberg sosi de la Unterwald și îi spuse cele ce să întâmplasâ. Albert îl ascultă cu nerăbdare și necrezare, apoi când nu îi mai rămasă nici o îndoială, întinse brațul în direcție celor trei cantoane și jură pe sabia sa și pe împărăteasca sa coronă să piarză ... pe țărmurile Reussei; dar acolo moartea aștepta pe Albert, căci Ioan de Suaba, nepotul său, fiu al lui Rodolf, mai micului său frate, văzând că nu se pleacă a-i da moștenirea părintească, îl ucisă împreună cu alți tovarăși ai săi, în vreme ce armia era încă pe celalalt mal, și ei plecară de fugă care încotro; lăsând pe Albert murind fără ajutor. O femeie săracă, care trecea, alergă ... priimească spre obșteasca apărare, oricât era de vinovați. Rodolf Reding să sfătui cu cei mai bătrâni și mai înțelepți și răspunsul fu de laolaltă că nu trebuia a comprometa sfânta pricină a libertății priimind oameni pătați pintre apărătorii săi. Prin urmare, li să porunci să nu ...
George Coșbuc - Ștefăniță-Vodă
... se ridică. Strângea de frâu și tremura: Iar calul, ud de cale, Pământu-n loc îl frământa Și spuma alb-o mărita Cu sânge roș ce picura Din strânsele zăbale. Când vrei să-i afli, nu-i aduni! Boieri, nu vi-e rușine? Vă văd așa de-atâtea luni, N-aveți acasă cai mai buni? Ori cum? Boieri, sunteți nebuni? Vă bateți joc de mine ... câinii după voi! Sânteți boieri, ori marțafoi? Spătare, hai odată! Și vodă sare jos din șea, De frâu, fugaru-și ține. Spătaru-ngălbenit privea, Vedea ce e, și nu vedea, Spătarul asta n-o credea Spătaru-n urmă vine. Așa, jupâne, ești cinstit, Și-al tău să fie darul. Dar frâul nu! Mi l-am oprit Și vodă frâul l-a smuncit Și-apoi cu frâul a lovit Ponciș în ochi fugarul. Cu ... vuiet ca furtuna. Boierii-ncremeniți rămân Iar coama calului păgân Cu barba bietului bătrân S-amestecă, sunt una. Boieri! Mai ziceți-mi apoi, Că vodă nu v-ajută! Sunteți săraci, flămânzi și goi; Dar fiecărui dintre voi Eu am să-i dau un cal de soi, Că-n grajd mai am ...
Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)
... atât de rare și așa de scump plătite. Unei orchestre pot, de exemplu, să-i lipsească vioara, viola, violoncelul, contrabasul, flautul, oboiul, clarineta, fagotul, însă nu se poate, nu trebuie să-i lipsească harpa. De aceea publicul a și constatat că până acum nu avem o orchestră: vioara primă — fals, armonia — cu un sfert de ton mai jos decât quartetul, intrări mancate, pauze sonore, cadențe răsturnate, părțile ... — absente... Și se știe, cu toate acestea, cât de superioară e calitatea instrumentelor din orchestra noastră: ele n-au niciodată nevoie să fie acordate. Ce era?... Ce lipsea?... Lipsea harpa. Harpa e sufletul orchestrei! O avem acuma, să ne felicităm! și să sperăm că onor. guvern conservator se va grăbi să umple ... în momentele-i pierdute și cu oarecare virtuozitate. Al doilea (cel dubios) se află la “Universal Panopticumâ€� din Prater la Viena, care-n vacanță face turnèleîn Orient; acolo el cântă acompaniat de o harmoniflĂ»te. Al treilea se află în “ British Museum â€� și nu cântă decât la deschiderea Parlamentului, la instalarea Lordului Maior și la căsătoria unui membru al familiei regale britanice. Astfel, anul acesta a cântat ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Domnița Voichița
... Dar în priviri livide Se-ascund răzvrătitoarele scântei. Ci nu sta întristată... Doar să vrei Și poarta temniței se va deschide! Lermontov: Vecina În vremi ce sunt demult purcese, pe-un câmp paraginei lăsat, ai Genovei negustorese feciori cetate-au înălțat. Dar nu știm nici de ce-o zidiră, nici pentru cine și nici când. În ea muntenii locuiră, apoi s-au pripășit pe rând din lumea-ntreagă toți fugarii de-un ... tine eu te voi! Arată-te îndurătoare cu ale mele suferinți! Ți-aștern și slava-mi la picioare Și falnicele-mi biruinți — dar tot ce-a fost urât odată uitat rămână în vecii. Îți cer cu inima curată, Voichițo, Doamna mea să fiii Voichița: Măria-ta, ce mișcătoare cuvinte te pricepi să spui! Dar uiți că-ntemnițată-s oare? Și unde? și din vina cui? Ștefan: De ce cu-atâta nedreptate, Voichițo, mă mâhnești mereu? Au n-ai întreaga libertate? Nu în robia ta sunt eu? Întinde-mi, scumpo, dalba-ți mână Și toți oștenii mei te vor cinsti ca Doamnă și Stăpână a Domnului ... Vodă cu vitejeștile-i isprăvi. Și către el cătau cu-ardoare priviri focoase de femei că nici