Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU MAI MULT DE
Rezultatele 1181 - 1190 din aproximativ 1285 pentru NU MAI MULT DE.
... „Ce strigoi nerușinat, Mai cutează să salute După ce l-am criticat !â€� Luni întregi e-n vînătoare Cu jurnalu-n buzunar; Cunoscuții fug de dînsul Ca de-un groaznic cămătar. Mai tîrziu aude iarăși De-un talent c-a răsărit, Și că lumea îl admiră: Asta nu-i de suferit ! Furios se-nchide-n casă Și-i ia cartea la refec, Răsfoind dicționare, Scrie, nădușeli îl trec... Mai întîi, un lung pomelnic De franțuji, de nemți, de ruși, Morți sau vii, sunt trași de guler Și ca marturi sunt aduși. Cum că X, pe care lumea Îl admiră, e un prost, Și prieten cu Apolo Neam de neamul lui n-a fost. Și citații, nume proprii De romani, de greci antici, Spun curat că numai Ramzes E savant – n-ai ce să-i zici. Apoi aspru dojenește Pe-acest public indulgent, Care laudă ... n neștire Tineri fără de talent... "O, te plîng, sărmană țară !... Cum nu știi să recunoști Cît de mare e un critic Ce te apără de proști !..." Iar la urmă, dacă vede Că ...
... Înaintea fieșcărui îndestul v-ați umilit, Îndestul și lenevirea în somn greu v-a stăpînit. Acea soartă fără milă, Sau de voie, sau de silă, În sfîrșit v-a slobozit. Priviți slava de aproape ; voi în urmă-i ați călcat Și pe fruntea fieșcărui raza ei a luminat. Deci la arme dați năvală Și la rînd ... vă vrăjmașii să aplece fruntea lor, Să-și cunoască neputința, ca să scape de omor ; Dar atunci a voastră mînă Pe ei fie mai blajină, Dîndu-le și ajutor. Vitejia și răbdarea aici încă moștenesc, Încă curge pîntre vine acel sînge strămoșesc, Ce la vreme se arată, De nu piere niciodată, Ca un dar dumnezeiesc. Pe cîmpia rumânească o tăcere pînă cînd, Pînă cînd de arme pline să nu sune cînd și cînd, Și p-a căria lungime Să nu iasă cu iuțime Cetile mereu la rînd? Aici școala biruinții într-o vreme a stătut, Ale căria ruinuri să văd încă vechi de ... Ce privire dulce mie ! Steagul fîlfîie în vînt, Armele lucesc veriunde, slava iese din mormînt, Tinerimea îndrăzneață, Mîndră, falnică, măreață, Ușor calcă pre pămînt. Lacrămă de ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 26 a lunii lui octomvrie, asupra cutremurului și a marelui
... și a-i cinsti tot întocma și a le împărți avĂ©ria și bunătățile lui, tot într-un chip, nedând unuia mai mult și altuia mai puțin, sau să iubească pre cel dintâi mai vârtos decât pre cel de pre urmă, fără numai când însuș feciorul să va face mai ascultătoriu, sau mai neascultătoriu poruncilor tătâne-său; și așa cu acest mijloc, poate fi el pricina a înmulți dragostea tătâne-său asupra lui, sau a ... Și el era la cârmă, dormind pre căpătâiu. Și oare pentru ce, dormind, să se facă cutremurul? 3 lucruri socotesc că urma să se facă, de ar fi fost deșteptat: întâi urma să nu se facă cutremur; a dooa, de ar fi fost deșteptat urma că de ar fi început puțin oarece cutremurul, îndată l-ar fi încetat, că de nu l-ar fi încetat îndată ar fi zis cei ce era de fața, cum că nu poate; a treia, că de ar fi fost deșteptat,
Ion Luca Caragiale - O carte rară
... Ion Luca Caragiale - O carte rară O carte rară de Ion Luca Caragiale Norocul ne-a făcut să dăm peste o carte rară, o carte pe care o căutam de atâta vreme și pe care pierdusem orice speranță de a o mai putea găsi. Iată coperta doritei cărticele pe care am primit-o cum se primește, după o îndelungată despărțire, un prietin bun pe când îl credeam ... nr. 40 București Și fiindcă avem, cum am spus, autorizația ilustrului ei autor, ne grăbim a împărtăși cititorilor acest giuvaer în locul foiletonului. De astă dată, nostima Micuță regăsită nu se va mai
Ștefan Octavian Iosif - Pintea
... Și răspunde-așa,-ntr-o doară : — Dă-mi putere, sfîntă zînă, Ca să-i bat pe toți ciobanii ! I-aș snopi numai o dată, De m-ar pomeni cu anii !... — Dacă vrei să prinzi putere, Du-te, Pinteo, de te scaldă Colo-n iezer unde apa E ca laptele de caldă... Crișu lui ! Nici mai așteaptă Altă vorbă de la zînă, Face cum i-a fost porunca Și se-ntoarce glonț la stînă... Însă cînd ajunge-acolo, Stă la gînduri și se ... Ori crescuse el pe cale, Ori ciobanii se chirciră ! Cu pitici așa nevolnici Tocmai el să-și puie mintea ? Milă-i fu ca să-i mai bată, Și-a plecat în lume Pintea !... II Rătăcea acu prin codri, Uluit de bucurie, Și, copil fără de grijă, Dă să-și facă jucărie. Patru doage își alege, Le-ntocmește, le-ncleiază : Fluier cu răsunet mîndru Astfel își întruchipează. Cu picioarele-atîrnate În ... tăriei Cad străfulgerați prigorii ; Apele se-ndeasă-n ropot, Tulburate preste prunduri, Neguri răsărind se-nalță Din prăpăstii fără funduri ! Însă Pintea cîntă, cîntă !... Tot mai mult ...
Gheorghe Asachi - Momița la bal masche
... țipă; Multe masce sunt frumoase, Dar ca lumea-s minciunoase; Aici vezi pe un nălban, Având portul și organ Unui doftor la consult, Latinește vorbind mult. Vezi din școală un băiet Cu cunună de poet; Dama care-o lume-nșală Vezi cu hohot de vestală; Jidovul din Podul-Vechi, Îmbrăcat ca erou grec; Ș-advocatul cel limbut Gioac-aice rol de mut. Prin astfeli de iarmaroc A mei oaspeți își fac loc. Filozoful prin desime Trece, dar nu-l caută nime; A momiței pas mărit Și străina ei figură Asupra-i tot au țintit Adunărei căutatură. Cu zâmbire fiecare I șoptea ... I fac curte și-i să pleacă, Ca protectoră s-o facă, Iar pe omul învățat Nici în samă l-au băgat. El atunci, plin de mânie, Ast-a lumei nebunie Ca să rebde nu mai poate, A momiței mască scoate Ș-apoi zice asta vorbă: Fără crier, turmă oarbă, Tot e bun ce e strein, Vezi la cine ... te închini! Sistema ți-i părtinire, Interesul și-ngiosire; Meritul cel învățat, Cugetul cel mai curat, Sentiment de
Traian Demetrescu - Iubire (Traian Demetrescu)
... Traian Demetrescu - Iubire (Traian Demetrescu) Iubire de Traian Demetrescu Soldatul Ion nu știe carte, Că-n satu lui a fost Cioban la un boier, — și iacă, Rămas-a omu prost! De patru luni e în cazarmă, Și n-a-nvățat, nătîngu, Nici cum să meargă, cînd sergentu Comandă: „dreptu... stîngu...â€� Dar lui ... pasă! — Îl usucă Un dor nebun de-o fată. Frumoasă, vere!... știi, cu ochii S-o sorbi, bat-o s-o bată!... Și cum nu poate să-i trimită O slovă de la el, Soldatul Ion e trist, săracu, Nu rîde mai de
Vasile Alecsandri - O noapte la țară
... Vasile Alecsandri - O noapte la ţară O noapte la țară de Vasile Alecsandri Frumoasă e câmpia cu dulcea-i liniștire Pentru acel ce fuge de-a lumei amăgire, Pentru acel ce caută în rai neînsemnat! Plăcut, plăcut e ceasul de griji nentunecat, Și dulce este viața ce curge lin, departe De-al omenirei zgomot, de-a ei fumuri deșarte! Când inima hrănește o tainică dorință, Când omul simte-n sănu-i o crudă suferință, O jale fără margini ... vii, Să uite-a sa ființă, să peardă-orice simțire, Să nu mai facă parte din trista omenire! * Era o noapte lină, o mult frumoasă noapte, Ce răvărsa în lume armonioase șoapte Și multe glasuri blânde în inimi deștepta; O noapte de acele ce nu le poți uita, Care aprind în suflet scânteie de iubire Și pun pe frunte raze de îndumnezeire. Eram ... parcă sunt încă! ... la oarele acele Când ochiul strălucește primblându-se prin stele, Și-n toată steaua vede un chip gingaș, slăvit. Atunci ... Plutind ușor în aer, ca vântul ce adie, Se coborî prin stele din leagănul ceresc. Duios era și gingaș acordul îngeresc, Căci inimele noastre săltară mai
Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822
... Moșule, viforul geme, pe cer noaptea se lățește, Peste frumoasa cetate pâclă și negreață pică; Fulgerul cu-nflăcărare ca un șarpe lung clipește, Scapără, vin’ de te uită, zimții zidurilor mișcă. Vântul frunza din crengi smulge, o spulberă ca pe paie, Vifor vântură cu groază, de cruce pe turn îndoaie, Iaca nourii se umflă, clocotesc, se tulbură, Moșule, trăsnet și fulger zidurile scutură... Bătrânul Ce-ți pasă de vifor ție? de cetăți ce-ți este scârbă? Las’ vântul să le dărâme, el cu noi nu are treabă; Căsuța noastră îi mică sub a copacilor umbră, Smerină și pitulită, mai nu se vede din iarbă; Vifor-trăsnetul nu sfarmă proaste cocioabele mele, Și cerul a sa urgie au trimis de umilește Pe acei cu fapte rele, Și pe-acel ce intirește Pe săracul hămesit. Nepotul Și acei cruzi care sunt? Bătrânul Domnii și boierii falnici ... rău pedepsește, Iar celui cu fapte bune “nu te temeâ€� îi șoptește. Nepotul Ah, moșule tăiculiță, iaca arde, se aprind Mănăstiri, case înalte, Clăbuci de foc se ridică, și limbi de foc se întind, Mi-i frică
Alexei Mateevici - Mântuitorul
... Alexei Mateevici - Mântuitorul Mântuitorul de Alexei Konstantinovici Tolstoi Traducere de Alexei Mateevici - Mai 1912 De sfântă dragoste arzând, Smerire El a învățat Și legea lui Moisei curmând, El legea dragostei a dat. Nu rabdă rău El și mânie, El pacea propovăduiește, Și pentru orice avănie Numai cu bine răsplătește. Puterea Lui nu-i pământească: Le dă El orbilor privire, Și bolnavilor izbăvire În slava Sa dumnezeiască. Mărturisire El nu cere, Căci știe orice cugetare, Privirea Lui ispititoare Pătrunde orișice durere; El tot necazul vindecând A fost atotmântuitor, Dar mâna blândă întinzând El ... au trecut Și fapte sfinte, minunate Spre mântuirea de păcate Aicea multe au făcut. Acuma luminos, blajin El iarăși trece-n astă parte, Și ucenicii de
Ion Neculce - Letopisețul Țării Moldovei
... Ion Neculce - Letopiseţul Ţării Moldovei Letopisețul Țării Moldovei de Ion Neculce Un contribuitor lucrează în acest moment la completarea acestei lucrări. Din această cauză este posibil să existe deficiențe în formatare sau conținut. Vă ... schimb puteți face sugestii în pagina de discuții a articolului. Puteți șterge acest anunț și interveni în articol dacă vedeți că au trecut mai mult de 3 zile de la ultima modificare. O SAMĂ DE CUVINTE LETOPISEȚUL ȚĂRII MOLDOVEI DE LA DABIJA-VODĂ PÂNĂ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT Predoslovie O samă de cuvinte Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Capitolul V Capitolul VI Capitolul VII Capitolul VIII Capitolul IX Capitolul X Capitolul XI Capitolul XII ...